Un motiv de extindere a pandemiei neglijat de guverne: ruşinea de a avea COVID-19 îi poate opri pe cei infectaţi din a declara

Stigmatizarea sau învinovăţirea oamenilor pentru contractarea infecţiei ar putea să aibă un efect de bumerang.

Dr. Chanki Moon:

O cercetare nouă a universităţilor Kent şi Leeds Beckett arată că sentimentele de ruşine şi stigmatizarea resimţită de bolnavii COVID-19 sunt mai pronunțate la oamenii care, din diverse motive, sunt neîncrezători în regulile distanţării sociale şi ale raportării infecţiei.

În Italia şi Coreea de Sud, indivizii cel mai probabil să urmeze reglementările distanţării sociale sunt cei care au mai multă încredere în răspunsul guvernului la pandemia de COVID. 

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Studiul nu a cuprins România, însă toate cercetările disponibile arată că neîncrederea societății noastre în guvern, indiferent de culoarea lui politică, este o constată a sferei publice. Și neîncrederea este sensibil mai mare decât media altor țări vestice. 

SUA e un caz aparte

Există și țări cu un specific diferit. În SUA, de pildă, încrederea în guvern nu duce la complianţă faţă de normele distanţării sociale. Acest lucru ar putea fi explicat prin comportamentul fostei administraţii care a scos în faţă valori ca deferenţa faţă de autoritate şi o politică “American First”, în timp ce a manifestat dispreţ faţă de recomandările ştiinţifice şi distanţarea socială. Cu alte cuvinte, o parte a americanilor sunt credincioși conceptelor de lege și ordine, dar nu de lege și ordine derivate, în timpul pandemiei, din recomandările oamenilor de știință.

În schimb, evoluția campaniei de vaccinare arată că americanii sunt dispuși să aibă încredere în știință când e vorba de revenirea rapidă la viața normală, SUA vaccinând cu cel puțin o doză mai bine de 25% din populație.  Comparativ, România nu a atins încă 10% din păopulație cu prima doză. Sigur că, în aceste paralele, sunt mai multe elemente de luat în calcul, cum ar fi stocurile de vaccinuri, rețeaua de centre sau mobilitatea populației. 

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Cum se manifestă jena și care sunt costurile

Revenind la situația globală a ”mecanismului rușinii”, guvernele au răspuns la pandemia de COVID, implementând, în grade diferite de intensitate, măsuri de carantină. Ca să fie eficiente, aceste măsuri trebuie să se bazeze pe cooperarea cetăţenilor. 

Cercetarea publicată în Frontiers in Psychology sugerează că valorile ierarhiei şi interdependenţei de la guverne care apelează la ruşine pentru a obţine obedienţă pot avea un efect de bumerang şi pot chiar să scadă eficienţa autorităţilor în depistarea de noi cazuri, în vreme ce oamenii pot fi mai puţin dispuşi să asculte de reglementări. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra sănătăţii publice.

Cercetarea, coordonată de dr. Giovanni Travaglino (Kent) şi dr. Chanki Moon (de la Leeds Beckett)  indică importanţa cooperării şi solidarităţii în obţinerea complianţei faţă de normele distanţării sociale. 

“Cercetarea noastră subliniază importanţa managementului stigmatului asociat COVID-19, care poate submina eforturile autorităţilor de a controla epidemia”, crede Travaglino, citat într-un comunicat de presă al Universităţii Kent. 

Guvernele şi decidenţii ar putea să obţină o mai bună transparență şi complianţă dacă se concentrează pe importanţa coeziunii sociale şi a nivelului de încredere în încercările lor de a gestiona pandemia şi răspunsul publicului.

Dr. Giovanni Travaglino:

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

 “În cercetarea noastră, am arătat că rolurile pe care încrederea în guverne şi emoţiile ca ruşinea şi vina sunt factori decisivi pentru adaptarea oamenilor la normele de distanţare socială şi pentru intenţia de a raporta infecţia către autorităţile de sănătate şi către cunoştinţe”, crede dr. Moon.

“Când guvernele şi decidenţii fac politici şi reglementări în relaţie cu COVID-19, ar trebui să fie conştienţi că stigmatizarea sau învinovăţirea oamenilor pentru contractarea infecţiei ar putea să aibă un efect de bumerang. Eforturile guvernelor de a creşte încrederea sunt probabil cheia pentru a depăşi criza de coronavirus”, a mai spus dr. Moon. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro