STUDIU | Tinerilor români le e frică de corupție, nu au încredere în România, dar sunt încrezători în forțele proprii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tinerii din România se tem de corupție, au un nivel de implicare politică scăzut, nu au încredere în viitorul țării, dar sunt încrezători în ei înșiși. Sunt concluziile unui studiu realizat de fundația Friedrich Ebert (FES) România.Fundația Friedrich Ebert (FES) România a publicat recent rezultatele studiului „Tineri în România: 2018-2019”, în care unui eșantion semnificativ de tineri cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani le-au fost adresate mai multe întrebări dintr-un spectru larg (10.000 de respondneți). Raportul a fost realizat pe România și alte nouă țări din zonă: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia, Montenegro, Serbia și Slovenia.
Cuprins:
Autorii studiului au vrut să afle părerile tinerilor despre valorile, credințele, dar și experiențele și aspirațiile în diverse domenii, cum ar fi educația, ocuparea, participarea politică, familia, timpul liber și utilizarea mijloacelor de comunicare.
Tinerii români se tem de corupție, în special cei care au aspirații educaționale înalte, arată studiul. Mai exact, „aproximativ două treimi dintre cei care intenționează să urmeze învățământul terțiar raportează că se tem foarte mult de corupție, comparativ cu numai 40% dintre cei care sunt interesați numai de învățământul secundar inferior sau profesional”.
Politica nu reprezintă un subiect de interes pentru tinerii români, iar participarea la proteste este forma cea mai populară de activism. Mai puțin de un sfert dintre membrii eșantionului au fost implicați în acte participative. Studiul a mai arătat că România are cel mai mic procent al respondenților implicați politic, în comparație cu țările din jur.
Majoritatea crede că democrația este singura cale acceptabilă de guvernare a unei țări, în timp ce 23 la sută dintre repondenți au spus că, în condiții speciale, ar lua în calcul și dictatura.
Nu văd bine viitorul țării
Tinerii români tind să fie extrem de încrezători în propriul viitor, însă mai puțin încrezători în viitorul conaționalilor și al țării însăși. Aceasta se datorează în principal posibilității de a emigra, care este considerată de majoritatea respondenților o opțiune bună pentru viitor dacă viața lor în România nu le oferă rezultatele așteptate.
Aproximativ 30% dintre respondenți și-au exprimat dorința de a pleca din România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, un procentaj relativ mic pentru regiune, și care constituie o scădere semnificativă față de cifrele din 2014, când aproape 60 % dintre tinerii români se gândeau să emigreze.
În cea mai mare parte, dorința și planurile de plecare sunt corelate cu sentimentul de sărăcie și lipsa accesului la bunuri de consum. Marea majoritatea a emigranților doresc să rămână în UE, în special în Germania și Marea Britanie.
Despre familie, contracepție și despre Dumnezeu
Tinerii români se diferențiază puternic în ceea ce privește dorința de a întemeia o familie în funcție de mediul de proveniență. În timp ce tinerii care locuiesc în localități mai mici văd căsătoria ca pe un prim pas către construirea bunăstării și prosperității, cei care locuiesc în orașe mai mari amână căsătoria pentru un moment ulterior, după ce și-au finalizat studiile și au găsit un loc de muncă bine plătit.
De asemenea, studiul a mai arătat că aproximativ un sfert dintre respondenți afirmă că nu știu câți copii planifică să aibă.
Cele mai multe cupluri de tineri căsătoriți tind să fie extrem de sărace, atât obiectiv, cât și subiectiv. Mai mult, familiile sărace tind să aibă mai mulți copii și să înțeleagă și să utilizeze deficitar mijloacele contraceptive.
Aproximativ 20 % dintre tineri raportează ori că nu știu ce este contracepția ori că, în general, nu o folosesc. Deși cele mai multe persoane care raportează că nu utilizează metode contraceptive sunt într-o relație stabilă sau căsătorite, aproximativ 15 % raportează că sunt singure, având o viață sexuală activă, cu mai mulți parteneri/ partenere.
Aproximativ 63 % dintre tinerii din întregul eșantion raportează că Dumnezeu este foarte important în viața lor. Importanța mare acordată divinității este asociată cu o valorizare puternică a statutului de persoană căsătorită/a faptului de te căsători și a avea copii și este corelată negativ cu opiniile privind homosexualitatea și avortul.
Despre studii și locul de muncă
Majoritatea tinerilor vizează învățământul superior (diplomă de licență sau mai mult), iar aspirațiile lor par a fi influențate, printre alți factori, de gen și de capitalul educațional al părinților.
Aproximativ două treimi dintre tinerii care sunt încă activi în educație consideră că climatul școlar/universitar zilnic este – în diferite măsuri – dificil și stresant.
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, peste o treime dintre tinerii români (15–29 ani) au un contract de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată sau un contract cu normă parțială (42,9%), iar un sfert dintre aceștia nu au un loc de muncă și nici nu intenționează să găsească unul.
Tinerii români muncesc, în medie 38,82 de ore pe săptămână, un număr mai mic decât numărul oficial al orelor de muncă pe săptămână, care este 40 în România. Aproximativ 10% dintre respondenți lucrează 50 de ore sau mai mult pe săptămână.
Peste o treime dintre respondenți (36,6%) nu lucrează în ocupația pentru care s-au format.
Varianta integrală a studiului poate fi citită AICI. Fotografie principală: 123rf
