Un zilier poate câștiga până la 3.000 de lei/lună
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe lângă actualizările aduse Codului Muncii care au scandalizat sindicaliştii în ultimele luni, Legea zilierilor îşi propune să-i “legalizeze” pe toţi cei care lucrează cu ziua şi să stabilească pentru ei un program de lucru şi un nivel minim de remuneraţie. Astfel, un român dornic să muncească ocazional o va putea face doar pe baza unui contract cu angajatorul. Va avea un program de lucru de maximum 12 ore, respectiv 6 ore pentru salariaţii minori care au capacitate de muncă. În plus, chiar dacă va stabili cu angajatorul un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă. El va primi minimum 2 lei/oră şi maximum 10 lei/oră.
Banii nu sunt de ici, de colo - dacă un muncitor cu ziua lucrează 12 ore pe zi, 24 de zile într-o lună şi primeşte pentru serviciile sale 10 lei/oră, acesta reuşeşte să acumuleze un venit de aproape 3.000 de lei. Vestea proastă este că nici leafa lor, fie ea şi ocazională, nu va fi scutită de plata impozitelor: 16% din salariul brut.
Sperând că în acest mod îi va convinge pe mai mulţi români să încheie contracte de muncă, ministrul muncii, Ioan Botiş (foto), vrea ca până la sfârşitul acestui an, la cele puţin peste patru milioane de angajaţi cât are România acum, se vor alătura alţi 200.000.
Doar 140.000 de nou-angajaţi
Calculele lui sunt considerate fanteziste de opinia publică. Chiar reprezentanţii Comisiei Naţionale de Prognoză estimează că până în 2014 ar putea să se atingă un număr de aproximativ 140.000 de noi angajări. Socotelile acestora arată chiar un viitor mai sumbru - în următorii trei ani, nu vom putea ajunge la un număr de cinci milioane de salariaţi!
Codul Muncii de la noi din ţară e maidur decât cel din alte state europene
Avem cel mai lung program de lucru
Noi muncim 48 de ore pe săptămână, în timp ce francezii, doar 35, iar spaniolii nu depăşesc 40! Alinierea la rigorile europene se pare că a fost doar praf în ochii salariaţilor români, care sunt forţaţi să lucreze mai mult decât ceilalţi din Uniunea Europeană.
Prin noul Cod al Muncii, România ar fi trebuit să intre în rândul lumii, adică să se alinieze regulilor internaţionale de pe piaţa prestării de servicii, atât în ceea ce priveşte programul de lucru, cât şi alte avantaje ale contractului colectiv de muncă. Stupoare însă - legile noastre sunt mai dezavantajoase decât în restul ţărilor.
Programul maxim de lucru la noi, potrivit Codului Muncii care va intra în vigoare în perioada următoare, este de 48 de ore pe săptămână, în vreme ce în Franţa limita este fixată la 35 de ore. Spaniolii nu admit ca un salariat să muncească mai mult de 40 de ore săptămânal şi stipulează că, la fiecare 7 zile, angajaţii au dreptul la o perioadă de o zi şi jumătate de odihnă fără întrerupere. Italienii, ceva mai flexibili, impun 11 ore de odihnă la 24 de ore lucrate.
30 de zile, concediu la spanioli
Nici în ceea ce priveşte concediul de odihnă nu stăm pe roze! La noi, se specifică doar că minimul pentru un an lucrat este de 20 de zile, restul fiind stabilit după bunul plac al angajatorului. Prin comparaţie, francezii se odihnesc mai mult - ei au o limită maximă de 30 de zile lucrătoare, iar spaniolii au dreptul la un concediu de cel puţin 30 de zile calendaristice într-un an.
O oarecare aliniere cu reglementările internaţionale este în privinţa perioadei de probă. La noi, angajatul se testează timp de 90 de zile pentru funcţii de execuţie, respectiv 120 de zile pentru cele de conducere, în timp ce francezii prevăd 60 de zile pentru primii, respectiv 90 de zile pentru cei din conducere.
Codul Muncii, în vigoare într-o lună
După mai multe tergiversări, Codul Muncii a fost promulgat, pe 31 martie, de preşedintele Traian Băsescu, iar ieri a fost publicat în Monitorul Oficial. Prin urmare, noua lege va intra în vigoare la data de 30 aprilie.
În ce domenii se pot angaja zilieri
- agricultură
- vânătoare şi pescuit
- silvicultură
- piscicultură şi acvacultură
- pomicultură şi viticultură
- apicultură
- zootehnie
- spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale
- publicitate, activităţi cu caracter cultural
- manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie
