Venezuela organizează un referendum pentru anexarea unei părți din Guyana vecină - și a petrolului ei. Gestul stârnește îngrijorări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Posibilitatea ca Venezuela, o aliată a Rusiei, să declanșeze o incursiune militară în Guyana, după referendumul consultativ de duminică, a stârnit îngrijorări în regiune, scriu Financial Times și Associated Press.
Cuprins:
Venezuela revendică de peste 200 de ani drepturile asupra Essequibo, o porțiune vastă din teritoriul statului vecin, Guyana. Însă abia acum a ales să organizeze un referendum cu privire la confiscarea celor 160.000 de kilometri pătrați de teritoriu.
Interesul sporit față de această întindere de junglă amazoniană este parțial motivat de resursele sale bogate, inclusiv depozitele de petrol din largul mării care, începând din 2019, au făcut din Guyana economia cu cea mai rapidă creștere din lume.
Dar referendumul consultativ ce va avea loc duminică are legătură și cu planurile liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, mai exact, cu alegerile de anul viitor, scrie Financial Times.
Posibilitatea ca Venezuela, o aliată a Rusiei, să declanșeze o incursiune militară în Guyana, a stârnit îngrijorări în regiune. Săptămâna aceasta, Brazilia a declarat că a sporit prezența militară în zonele sale nordice, care se învecinează cu ambele țări.
Regimul de la Caracas este însă netulburat. Și dă vina pe americani.
„Duminică, 3 decembrie, vom răspunde la provocările Exxon, ale Comandamentului Sudic al SUA și ale președintelui Guyanei cu un vot popular”, a declarat Maduro în timpul unei emisiuni recente a programului său săptămânal de televiziune.
„Un exemplu de anexare ca la carte”
Guyana se teme că referendumul ar putea fi un pretext pentru o anexare și a făcut apel la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) pentru a opri consultarea de duminică - un demers pe care Caracas l-a respins, deși revendicarea sa teritorială este în mare parte nerecunoscută la nivel internațional.
„Acesta este un exemplu de anexare ca la carte”, a declarat la Haga, la începutul acestei luni, Paul Reichler, un avocat american care reprezintă Guyana în fața CIJ, afirmând că Venezuela pregătește o consolidare militară în regiunea Essequibo în cazul în care dorește să aplice rezultatul referendumului.
Caracas a declarat că trupele sale desfășoară misiuni împotriva operațiunilor miniere ilegale în apropierea teritoriului, o regiune slab populată în care locuiesc aproximativ 200.000 de cetățeni ai Guyanei care vorbesc engleza și limbile indigene, dar foarte puțin spaniola.
În Brazilia, presa locală a relatat că un senator al statului Roraima a declarat că ministrul apărării a fost de acord cu solicitările sale de întăriri militare în municipalitatea Pacaraima, un loc strategic pentru accesul la Essequibo.
Calcule politice
În același timp, mulți analiști se întreabă dacă Venezuela va încerca cu adevărat să anexeze teritoriul.
Aceștia susțin că exercițiul referendumului are drept scop consolidarea sprijinului intern pentru Maduro, înaintea alegerilor pe care Venezuela a acceptat să le organizeze în schimbul scutirii de sancțiunile impuse de SUA.
„Calculele politice îl determină pe Maduro să escaladeze tensiunile în încercarea de a stârni sentimentul naționalist, dar aceleași calcule politice îi limitează și opțiunile militare”, a declarat Theodore Kahn, director regional la firma de consultanță Control Risks.
„O invazie reală ar închide ușa negocierilor cu SUA și ar forța administrația Biden să reimpună sancțiunile din sectorul petrolier”, a adăugat acesta pentru Financial Times.
Maduro, spun comentatorii, trebuie să mobilizeze loialiștii partidului pentru a apăra două decenii de guvernare în timpul cărora partidul și predecesorii săi au izolat Venezuela, au distrus industria petrolieră de stat și au alimentat emigrația în masă.
Luis Vicente León, care conduce firma de cercetare Datanálisis, cu sediul la Caracas, a declarat că guvernul folosește referendumul pentru a reduce impactul perceput al alegerilor primare organizate de opoziție în octombrie, înaintea scrutinului de anul viitor. Primarele au atras 2,4 milioane de alegători la urne, mult peste așteptări.
„Este, de asemenea, un test al capacității guvernului de a-și angaja aparatul politic și de a mobiliza alegătorii”, a declarat León. „Pe lângă aceasta, presează opoziția să ia poziție asupra unui subiect sensibil și îi oferă (lui Maduro) o potențială scuză pentru a declara starea de urgență și a evita alegerile cu totul”, a mai explicat expertul.
Piedici puse opoziției
Maduro, instalat la putere după moartea lui Hugo Chávez, în 2013, nu și-a anunțat încă oficial candidatura la viitoarele alegeri. Cu toate acestea, se așteaptă ca el să candideze, în ciuda unei cote de aprobare de doar 20%, pe fondul unei crize economice și umanitare, potrivit Datanálisis.
Realegerea lui Maduro în 2018 a fost considerată frauduloasă de către Washington și aliații săi. Încercând să-l convingă să permită de data aceasta alegeri „libere și corecte”, SUA au relaxat luna trecută sancțiunile asupra petrolului, aurului și piețelor financiare secundare timp de șase luni.
Măsura a fost luată în urma unui acord între Maduro și o facțiune a opoziției susținute de SUA pentru reluarea discuțiilor politice.
Cu toate acestea, speranțele unei deschideri politice au fost temperate atunci când Tribunalul Suprem de Justiție, controlat de guvern, a suspendat rezultatele alegerilor primare ale opoziției, care au fost câștigate în mod convingător de María Corina Machado.
Machado, o fostă deputată liberală care a cerut cândva o intervenție militară externă în Venezuela, are în prezent interdicție de a ocupa o funcție, lucru care, susține ea, nu o va împiedica să candideze.
În timp ce guvernul și opoziția fracționară sunt de acord că regiunea Essequibo face parte din teritoriul Venezuelei, Machado a declarat că referendumul este o strategie de „distragere a atenției”. Ea pledează pentru soluționarea disputei la CIJ.
Nevoie urgentă de măsuri
Referendumul va pune cinci întrebări publicului venezuelean. Una dintre ele vizează acordarea cetățeniei venezuelene tuturor locuitorilor din regiunea Essequibo și crearea unui nou stat în Venezuela, în timp ce o alta îi întreabă pe alegători dacă recunosc jurisdicția CIJ pentru a se pronunța în această chestiune.
În aprilie, CIJ a decis că are competența de a decide asupra disputei teritoriale, în urma unei cereri din partea Guyanei de a confirma frontiera trasată în arbitraj în 1899 între Venezuela și ceea ce era atunci Guyana Britanică, o colonie.
Cu toate acestea, o decizie finală ar putea dura ani. Iar oficialii din Guyana se tem de ce se va întâmpla între timp.
„Nu este o exagerare să descriem amenințarea actuală la adresa Guyanei ca fiind existențială și nevoia de măsuri provizorii ca fiind urgentă”, a declarat Carl Greenidge, care conduce delegația Guyanei la CIJ, în fața judecătorilor de la Haga, cu referire la referendum.
O delegație specializată a armatei americane a vizitat Guyana în această săptămână și a discutat despre „procesele de îmbunătățire a pregătirii militare și a capacităților ambelor țări pentru a răspunde la amenințările la adresa securității”, a declarat Ambasada SUA din Georgetown.
Bharrat Jagdeo, vicepreședintele Guyanei, a declarat săptămâna trecută: „Toate opțiunile de care dispunem pentru a ne apăra țara vor fi puse în aplicare”.
Petrol, foarte mult petrol
Caracas susține de mult timp că râul Essequibo, aflat în estul regiunii, este granița sa naturală, așa cum a fost în timpul dominației spaniole, înainte de 1899. Dar interesul Venezuelei de a insista asupra acestei revendicări a fluctuat.
În 2004, în timp ce căuta sprijin internațional pentru revoluția sa bolivariană, Chávez a declarat în Guyana că Georgetown are dreptul de a acorda concesiuni pe teritoriul Essequibo.
Dar din 2015, când ExxonMobil a anunțat că a găsit petrol sub apele din largul coastei Essequibo, în blocul Stabroek, Caracas a adoptat un ton mai belicos.
În luna octombrie a acestui an, compania americană - care conduce un consorțiu ce produce petrol în țara sud-americană - a făcut o altă descoperire în apele revendicate de Venezuela. Licitațiile de foraj au fost atribuite unor companii precum Exxon, grupul francez Total și compania locală Sispro.
Până în prezent, sondele și descoperirile Exxon se află în zona de nord a teritoriului necontestat al Guyanei, dar blocurile petroliere atribuite intră în apele disputate.
Petrolul transformă economia Guyanei, care a crescut cu 62% anul trecut, potrivit FMI, și se estimează că va crește cu încă 37% în acest an. Cu rezerve de aproximativ 11 miliarde de barili și o populație de doar 800.000 de locuitori, țara are cea mai mare cantitate de petrol pe cap de locuitor din lume.
Între timp, Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol dovedite din lume, iar în perioada de glorie de la începutul secolului pompa aproximativ 3 milioane de barili pe zi. Managementul defectuos, corupția și sancțiunile au dus la prăbușirea producției.
lipanileana 01.12.2023, 12:20
La toți le trebuie pamanturi nu se gândesc că toate rămân aici ,mai importantă este pacea și liniștea oamenilor.
PlanetaArmelorSiAMortii 01.12.2023, 13:17
Inca nu vad un articol in LIBERTATEA care sa spuna ce face SUA si militarii sai in SIRIA pe cea mai bogata in petrol zona din Siria.Cica o apara de insurgenti si aduce democratie....asa se spune acum cand furi petrol
Chinez_cumpar_iar_URSS 02.12.2023, 02:56
SUA are destui bani. Ascultă de mafie? Cea chineză ar face viruși, cere "americanilor" să spună că ei îi fac. Le dă (doar pe hârtie) trilioane. SUA distruge vecini ai Chinei -Afganistan, Vietnam, pe Japonia cu bombe atomice. Citiți despre Brigada 731 din Japonia. Japonezii și coreenii începuseră să se creștineze. Au fost omorâți în lagăre, cum sunt omorâți acum (milioane) de uiguri din China, că-s religioși. Iran, Siria, Israel, Ucraina, Africa, Venezuela, America de Sud sunt foarte religioase
Frumosul1 01.12.2023, 13:30
Daca este o zonă bogată în petrol au interes sa o anexeze sa sperăm că nu va porni un alt război
hurricane 01.12.2023, 13:33
sau trezit si astia, .....
Perrrkele 01.12.2023, 14:55
Dacă e petrol, vin SUA să le ofere democraţie!