Viața pe Pământ ar fi putut apărea mai devreme decât credem, relevă o nouă cercetare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Noi dovezi chimice ascunse în roci vechi de peste 3,3 miliarde de ani oferă o nouă perspectivă asupra originilor vieții pe planeta noastră. O echipă internațională de cercetători de la Carnegie Institution for Science a descoperit semnale moleculare care sugerează că fotosinteza producătoare de oxigen ar fi putut începe cu aproape un miliard de ani mai devreme decât se credea anterior.
Cuprins:
O nouă lumină asupra istoriei vieții pe Pământ
Rezultatele studiului, publicate în prestigioasa revistă „Proceedings of the National Academy of Sciences”, aduc o nouă lumină asupra istoriei vieții pe Pământ, relatează publicația poloneză Komputer Swiat.
„Rocile străvechi ascund enigme fascinante care spun povestea vieții pe Pământ, deși adesea ne lipsesc piese importante ale puzzle-ului”, afirmă Katie Maloney, coautoare a studiului.
Ea subliniază că această combinație dintre analiza chimică avansată și tehnologia de învățare automată (AI) a permis descoperirea unor indicii biologice anterior invizibile.
Pământul timpuriu și provocările cercetării
Pământul timpuriu a fost casa unor microorganisme simple, cum ar fi covoarele microbiene, care rareori s-au fosilizat. Miliarde de ani de procese geologice au șters aproape complet aceste urme de viață, îngropându-le, arzându-le și zdrobindu-le în urma mișcărilor scoarței terestre.
Până acum, oamenii de știință puteau identifica biosemnături doar în roci mai tinere de 1,7 miliarde de ani. Această limitare a îngreunat semnificativ reconstrucția originilor vieții și a evenimentelor cheie, cum ar fi dezvoltarea fotosintezei.
Un element-cheie al cercetării a fost reprezentat de fosilele excepțional de bine conservate ale algelor
Cercetătorii au efectuat o analiză a materialului organic și anorganic din rocile străvechi. Fragmentele moleculare au fost supuse unei analize detaliate folosind un model de învățare automată, antrenat pe peste 400 de probe - de la plante și animale contemporane, la fosile de miliarde de ani și meteoriți.
Un element-cheie al cercetării a fost reprezentat de fosilele excepțional de bine conservate ale algelor de acum un miliard de ani, provenite din teritoriul Yukon. Acestea au ajutat sistemul AI să recunoască urmele moleculare ale organismelor fotosintetice timpurii.
„Viața străveche lasă în urmă mai mult decât fosile”
Rezultatele sunt impresionante: inteligența artificială a diferențiat chimia biologică de cea non-biologică cu o precizie de peste 90%. Mai mult, oamenii de știință au identificat semne moleculare ale fotosintezei în roci vechi de cel puțin 2,5 miliarde de ani - împingând astfel limitele dovezilor chimice pentru acest proces cu sute de milioane de ani.
„Viața străveche lasă în urmă mai mult decât fosile, lasă un ecou chimic. Datorită învățării automate, putem interpreta pentru prima dată acest ecou în mod credibil”, spune Dr. Robert Hazen, coautor al studiului.
