Name: Interviu / Oleg Brega: "Fraților, nu beți vodcă și nu dați țara pe mâna hoților!"
Uploaded: 2019-02-18T21:00:06+00:00
Description: Alegerile din Moldova, prin ochii unui candidat independent "Nu faceți ca noi!", asta-i sfătuiește pe români Oleg Brega, candidat independent la alegerile parlamentare din Republica Moldova,

De profesie jurnalist, Brega candidează în colegiul pentru diaspora, la vest de Moldova. Licențiat în artă cinematografică și televiziune, cu un masterat în Filosofie la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Brega își face campanie pe internet, YouTube și rețelele de socializare. Administrează proiectul Curaj TV, un canal online, cu reportaje din cotidianul moldovenesc.

15 formațiuni electorale se înfruntă la scrutinul de peste Prut. Favoriți în sondaje sunt socialiștii, cu 28 la sută din intenția de vot. Principalul nume din opoziție, Platforma Demnitate și Adevăr, contabilizează aproape 20 la sută din intenția de vot.

– De ce candidați?
– Pentru că nu aveam pentru cine vota.

– Ce înseamnă să fii politician în opoziție în Moldova?
– E cam acelaşi lucru ca activismul civic. Semnalezi probleme, protestezi, te judeci, dar n-ai instrumentele eficiente de care dispune un cetăţean ajuns la putere.

– Cum se trăiește în Moldova?
– Ca în România, doar la scară mai mică. Deznădejde, resemnare, frică. Cei tineri și activi au plecat, cei rămaşi sunt ţinta manipulării prin media şi biserici, cobai în experimentele sociale şi politice ale unor clanuri mafiote care se numesc partide.

„Oamenii fug acum și de corupție”

Recomandări

Corespondență Libertatea din Beirut. Cronica unui echinocțiu amânat din rațiuni politice: „Spune-mi care îți e religia, ca să-ți spun cât e ora”

– Cum e clasa politică din Moldova?
– Clasa politică de pe ambele maluri de Prut acţionează oportunist, nesăbuit. Corupţia e generalizată şi a pătruns în toate păturile sociale, doar că în Moldova statul deja e capturat de către un clan mafiot, pe când în România abia se lucrează în acest sens, instituţiile sunt subordonate una câte una.

– Ce soluții aveți pentru a stopa plecarea tinerilor din țară?
– Tinerii şi alţi cetăţeni vor reveni sau vor înceta să plece dacă vor vedea perspective bune în ţara lor. Oamenii fug acum nu doar de sărăcie, ci şi de corupţie, de minciuna ajunsă politică de stat.

„Prefer libertatea pe bicicletă”

– De ce n-ați emigrat?
– Sunt om al cuvântului şi n-aş putea să mă realizez în alt mediu lingvistic. De asta am plecat în repetate rânduri doar peste Prut, ba la Iaşi, la masterat, ba la Bucureşti. Poate mă voi implica şi în viaţa politică din România. Dar afară n-am vrut să rămân pentru că m-aş plictisi să lucrez orice pentru bani, casă, maşină. Prefer libertatea pe bicicletă, chiar dacă unii o numesc sărăcie.

– Cum se desfășoară lupta anticorupție în Moldova?
– Această luptă este mimată cu succes de către guvernanţi. Cad pradă organelor de drept peştişori mici, care scapă basma curată după ce au fost arătaţi la televizor. Iar corupţii de nivel înalt nu ajung pe banca acuzaţilor decât dacă nu mai vor să fie aliaţi cu clanul mafiot de la guvernare.

Recomandări

INVESTIGAȚIE din Zürich. Mii de românce cad victime rețelelor ce alimentează comerțul cu sex, o afacere de peste 3 miliarde de euro. Activist: „În Elveția, animalele sunt tratate mai bine decât aceste femei”

– Care sunt marile probleme ale Moldovei în acest moment?
– Toleranţa societăţii la corupţie şi impostură. Și alcoolismul.

– Ca politician cui vă adresați?
– Contez pe oamenii liberi, curajoşi ca mine, care şi-au luat soarta în mâini şi vor să se implice în viaţa politică nu doar la vot. Cred că rolul cetăţeanului într-un stat civilizat e mai important decât calitatea de alegător o dată la patru ani. Vreau să-i învăţ pe moldoveni să pună la îndoială, să critice, să ceară socoteală, să protesteze şi să dea în judecată funcţionari şi instituţii de stat, să facă precum Brega sau chiar mai bine decât el. Încerc să le fiu model de cetăţean activ, eficient.

– Ce fel vedeți alegerile din această lună?
– E posibil ca noii comunişti, socialiştii, să obţină majoritate covârşitoare. Folosesc cadouri electorale, denigrarea concurenţilor, sperietori mediatice despre jandarmul român sau invazia migranţilor pe care-i trimite UE spre noi. Guvernarea e capabilă să măsluiască rezultatele chiar prin numărarea greşită cu intenţie a buletinelor de vot, Comisia Electorală Centrală e subordonată politic în totalitate. Dar, de câțiva ani, marea fraudă se face prin propagandă şi manipulare în mass-media.

Recomandări

Filmul tragediei de la Alba: copil ucis de tată, polițiștii stau 3 ore la ușă. „Nu a reieșit risc iminent. Mama nu a spus că e în pericol”

– Unde vedeți Moldova peste zece ani?
– Îmi doresc peste zece ani să candidez la europarlamentare din partea Republicii Moldova.

„Dați-ne dreptul să candidăm în România!”

– Un mesaj pentru români?
– Vreau să candidez şi în România. Legea românească nu permite cetăţenilor români cu domiciliul în Republica Moldova să candideze pentru funcţii în stat, chiar dacă avem drept de vot. Consider asta o nedreptate şi vă rog să o reparaţi. Aveţi ce învăţa de la basarabeni, dar, vă implor, nu învăţaţi să beţi vodcă şi nici să daţi primăriile sau guvernul pe mâna hoţilor de miliarde!

– Ce părere aveți despre unirea cu România?
– Ar putea fi o soluţie facilă dacă am merge pe modelul german, să ne unim şi astfel vom obţine peste noapte integrare europeană şi protecţie NATO. Știu că asta și-ar dori cei mai mulți dintre români. Dar moldovenii, în mare parte, încă sunt victimele propagandei de la Kremlin: anti-UE, anti-NATO şi chiar antiromâneşti. Deci, degrabă, nu va fi posibilă o unire paşnică, legală. Dar şi două state româneşti reprezintă o variantă bună, de durată, dacă am şti să ne comportăm tot ca nemţii din Germania şi Austria.

– Care e miza acestor alegeri pentru Moldova?
– Pentru mafie, să păstreze puterea, pentru opoziţie, să ia locul mafiei. Pentru mine, să-mi cresc scorul electoral şi să-mi fac loc în politică. Măcar o să cunosc procesul electoral din interior şi voi oferi o alternativă alegătorilor din diaspora. Pun pe agenda publică drepturile omului, transparenţa actului decizional, secularismul.