Ce se ştie despre virusul Oropouche, care a făcut primele decese la nivel global. Cum se transmite și care sunt simptomele

Sunt primele decese cunoscute din lume cauzate de acest virus. Victimele sunt două femei sub 30 de ani din Brazilia, potrivit Ministerului Sănătăţii din această ţară.

Femeile prezentau simptome similare ca cele prezente în cazul febrei Dengue (denga), provocată de un alt virus transmis de ţânţari, care este adesea confundat cu Oropouche.

Ce este Oropouche?

Virusul a fost detectat pentru prima dată în Trinidad şi Tobago în 1955. Acesta se transmite mai ales prin înţepăturile unor musculiţe (din mai multe familii de Diptera nematocerene), deşi poate fi răspândit şi prin intermediul ţânţarilor.

„Este foarte important să subliniem că, potrivit cunoştinţelor noastre actuale, virusul nu se transmite direct de la om la om”, a declarat pentru AFP cercetătoarea italiană în domeniul bolilor infecţioase Concetta Castilletti.

Aşadar, în prezent călătorii care vizitează regiunile afectate nu pot transmite virusul în alte zone ale lumii.

Autorităţile din Brazilia investighează rapoartele recente potrivit cărora femeile însărcinate ar fi putut transmite virusul copiilor lor nenăscuţi, potrivit Organizaţiei Panamericane a Sănătăţii (PAHO/OPS).

Unde a fost detectat virusul?

Cele mai multe cazuri au fost raportate în regiunea amazoniană a Braziliei, dar focare şi cazuri izolate au fost raportate în alte părţi ale Americii Latine. Astfel, virusul a fost semnalat în unele părţi din America de Sud, America Centrală şi Caraibe.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

OPS a declarat că peste 7.700 de cazuri cu Oropouche au fost detectate până acum în acest an în cinci ţări: Brazilia, Bolivia, Peru, Cuba şi Columbia.

Numai Brazilia a înregistrat 7.236 de cazuri în 2024, potrivit Ministerului brazilian al Sănătăţii.

Care sunt simptomele?

Virusul provoacă simptome similare cu denga, cum ar fi febră, dureri musculare, rigiditate articulară, dureri de cap, vărsături, greaţă, frisoane sau sensibilitate la lumină, potrivit Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC).

Cazurile severe pot duce la complicaţii care pun viaţa în pericol, cum ar fi meningita.

Potrivit CDC, simptomele infecţiei virale Oropouche încep de obicei la patru până la opt zile după ce o persoană a fost muşcată de insectele sau ţânţarii infectaţi. Simptomele durează de obicei între trei şi şase zile, a precizat agenţia americană de sănătate.

Metode de prevenție

Nu există tratamente sau vaccinuri specifice pentru acest virus.

Cea mai bună protecţie este evitarea muşcăturilor de musculiţe şi ţânţari dintr-o zonă afectată.

Astfel, măsurile de protecţie includ acoperirea picioarelor şi a braţelor, utilizarea unui repelent puternic împotriva insectelor şi a unor plase cu ochiuri fine, deoarece ţânţarii pot trece prin plasele tradiţionale, potrivit OPS.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Riscurile de transmitere a virusului îm Europa

În comparaţie cu alte virusuri din familia sa, precum dengue şi chikungunya, virusul este considerat insuficient studiat şi prea puţin înţeles.

O analiză Lancet de la începutul acestui an a numit virusul „o boală neglijată prototipică”.

Revista a adăugat că virusul „are potenţialul de a apărea ca o ameninţare substanţială”, având în vedere potenţialul său de a se răspândi pe scară largă şi de a provoca probleme grave de sănătate.

Laboratorul cercetătoarei italiane Castilletti a detectat primele două cazuri înregistrate vreodată în Europa, la doi pasageri neînrudiţi care s-au întors în Italia după o călătorie în Cuba la începutul acestui an.

Din cauza numărului mare de călători care vizitează regiunile afectate, „ne putem aştepta în mod rezonabil la mai multe cazuri” în Europa, a spus experta.

Totuşi, experţii italieni au dat asigurări cu privire la riscurile potenţiale de transmitere a virusului.

Deşi insecte din specia culicoides sunt prezente în Italia, vectorul specific al acestui virus (Culicoides Paranensis) nu este prezent în Europa, ci doar în America de Sud şi Centrală.

Alţi potenţiali vectori secundari, cum ar fi Culex quinquefasciatus sau Aedes Aegypti, nu au fost raportaţi în Italia până acum.

Urmărește-ne pe Google News