«Vom avea multe cutremure în luna mai»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Incă două cutremure au fost inregistrate duminică noaptea in epicentrul din Vrancea. Aşa cum ziarul Libertatea a arătat in numărul de ieri, romanii trebuie să se aştepte in mai la o lună foarte periculoasă din punct de vedere seismologic. Plăcile tectonice sunt tensionate in Vrancea, iar energia se va elibera fie prin multe cutremure mici, fie printr- un cutremur mare.
Sâmbătă seară, Bucureştiul a fost zgâlţâit de un cutremur de aproximativ 5 grade Mercalli. În ediţia de ieri a ziarului nostru am prezentat părerea specialiştilor, care spuneau că plăcile tectonice sunt tensionate şi că ar trebui să ne aşteptăm la o sumedenie de cutremure, de putere mică şi mijlocie.
“În noaptea de duminică spre luni au avut loc alte două seisme, cu intensitatea de 3,1, respectiv, 3,6 grade. Epicentrul acestora a fost în exact acelaşi punct geografic, lucru care ne îngrijorează, deoarece este clar că acolo există o tensiune, deci vom avea mai multe cutremure în luna mai. Am mai avut ceva asemănător între anii 2004 şi 2006, când zona Vrancea şi-a eliberat energia acumulată printr-o sumedenie de seisme de mică putere”, ne-a spus Toader Victorin, şeful laboratorului de avertizare seismică din cadrul Institutului Român de Seismologie Aplicată (IRSA). Pagina de internet a institutului are o fereastră de avertizare seismică numită “Semafor de risc seismic vrâncean”, prin care IRSA prognozează cu mai multe zile înainte despre posibilitatea producerii seismelor.
“Verdele semaforului indică o probabilitate redusă de producere a unui seism mai mare de 4 grade Richter în Vrancea. Portocaliul arată că se aşteaptă un cutremur de 4 până la 4,8 grade Richter în-tr-un interval de 2 - 5 zile. Portocaliu- roşu apare pentru a indica seisme cu magnitudinea până în 5,5 grade Richter”, ne-a explicat Toader Victorin. Directorul Institutului de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu, a declarat, luni, postului de televiziune Antena 3 că în următoarea perioadă vor mai exista replici ale cutremurului înregistrat sâmbătă în Vrancea. Potrivit directorului, una dintre acestea ar fi trebuit să aibă loc chiar ieri noapte.
Guvernul ştia că va fi un seism în 2009
Hotărârea de Guvern nr. 548/2008 privind situaţiile de urgenţă tratează în capitolul al III-lea hazardul seismic în România. Documentul specifică foarte clar într-un paragraf: “În conformitate cu studiile efectuate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani (n.r. din 1977 şi până astăzi au trecut exact 32 de ani). Pe baza aceloraşi studii au fost stabilite şi perioade de revenire a cutremurelor cu diferite intensităţi în Bucureşti”. În hotărâre nu se specifică însă care instituţii specializate au făcut studiile menţionate. Din toate declaraţiile ar rezulta că ele nu provin din România.
Potrivit unui raport ONU un milion de români ar fi afectaţi în caz de cutremur
Peste un milion de români ar putea fi afectaţi în cazul producerii unui seism de peste 7 grade pe scara Richter, se arată într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), difuzat zilele acestea. Un asemenea seism ar putea produce pagube uriaşe prin distrugerea reţelelor de alimentare cu gaze şi energie electrică. România se află pe lista celor mai afectate ţări din Europa în cazul unui seism major, alături de Italia şi Grecia.
Risc seismic în toată România
Numai în zona Vrancea se produc în mod regulat mişcări tectonice
Imediat după cutremurul din 1977, statul român a trecut la modernizarea tehnologiilor seismologice. Astfel, la cutremurul din 1986, staţiile din toată ţara şi cele din Bucureşti erau deja pregătite să înregistreze modul de propagare a undelor în straturile geologice.
S-au săpat puţuri speciale şi s-au introdus sonde la diferite adâncimi. Datele culese au fost analizate la cutremurul din 1990 şi aşa au apărut primele hărţi detaliate de zonare seismică a României. Conform acestor documente de la Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Construcţii (INCERC), zona Vrancea e principala sursa seismică din ţară, dar pe teritoriul României există şi alte epicentre care pot declanşa cutremure. Pe harta oficială se pot observa zonele seismice din teritoriu. Zona afectată de cutremurele din Vrancea, care au loc la adâncimi mai mari de 70 de kilometri, este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficiale, care se produc la adâncimi mai mici, sunt dispuse în Banat, Crişana, Maramureş, Făgăraş, Târnave.
Pe harta INCERC apar cifre cu indici. În dreptul localităţii Lopătari, de exemplu, apare cifra 9 cu indicele 2. Asta înseamnă că zona poate fi scuturată de un cutremur de 9 grade odată la 50 de ani. La Timişoara apare cifra 7 cu indicele 1. Asta înseamnă că aici se poate declanşa un seism de 7 grade odată la 100 de ani.
Oprescu a aflat de la Guvern că ar putea veni un dezastru
Edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat ieri că atunci
când a spus că un cutremur va veni în 2009 s-a bazat pe o hotărâre de guvern.
“Nu am făcut acest lucru (discuţia despre un cutremur - n.r.) decât când am văzut că nu interesează pe nimeni. Au existat ordonanţe de acest gen care au stat pe masa guvernului Tăriceanu (e vorba de H.G. 548/2008, care vorbeşte despre hazardul sesimic)”, a declarat primarul general. Tot ieri, edilul-şef al Capitalei a zis că vrea să grăbească procedurile pentru consolidarea clădirilor cu bulină roşie, a şcolilor şi a grădiniţelor. Cu toate că din 1990 până acum doar 12 imobile au fost reabilitate ca să facă faţă unui cutremur, Oprescu e optimist şi zice că până în 2011 alte patru clădiri vor fi consolidate.
«Zdruncinăturile», îmblânzite cu zahăr şi fasole
După 1977, în vrancea au apărut tot felul de legende
În urma cutremurului de sâmbătă seara, românii şi-au amintit zvonuri despre zona seismică din Vrancea care au început să circule după 1977. În special vrâncenii din zonă, care sunt chiar mai speriaţi decât bucureştenii de posibilitatea producerii unui seism devastator.
Georgerian Istrate, un bătrânel din Focşani îşi aminteşte că înainte de 1989, în lipsa unor informaţii oficiale despre cutremure, circulau tot felul de poveşti care mai de care mai năstruşnice despre ce avea să se întâmple: “Se spunea că au venit nişte japonezi care au făcut studii. Aceştia ar fi prevestit că, la un moment dat, toată zona asta, de la Buzău până la Panciu, se va scufunda deoarece pluteşte pe apă“ .
«Erau bazaconii, lumea le credea»
Potrivit unei alte poveşti care circula în epocă, sus, la Vrâncioaia, s-ar fi forat un puţ adânc de câteva sute de kilometri în care s-ar fi aruncat zeci de mii de tone de fasole, cereale, lână şi chiar zahăr alimentar. “Tot la sfatul cercetătorilor japonezi s-ar fi făcut asta, ca să se potolească mişcările tectonice. Erau tot felul de bazaconii, însă lumea le credea, pentru că în ziare şi la televizor nu se vorbea despre cutremure şi despre cum se produc“, a încheiat Georgerian Istrate.(lonel Sclavone)
Vestul şi nordul Bucureştiului sunt cele mai periculoase în caz de seism
Din punct de vedere geologic, oraşul Bucureşti stă prost, deoarece este aşezat pe o structură slabă, care amplifică cutremurele. Conform hărţilor de microzonare seismică, realizate prin studierea cutremurelor din 1986 şi 1990, a rezultat că un seism de 7 grade în Vrancea se amplifică în Bucureşti la 8 şi chiar 8,6 grade - adică e o nenorocire.
Zonele cele mai periculoase în Bucureşti sunt Casa Presei (amplifică seismele cu 1,61 grade), Măgurele (1,36), Panduri (1,02), Pantelimon (1,00), Militari (0,92) şi Balta Albă (0,93). Urmează în ordine descrescătoare Metalurgiei (0,9 grade), zona Unirii (0,8), Berceni (0,7) şi zona Magheru (0,68).
