‘Vreau sa traiesc pentru fetita mea’

Inca din primii ani de viata, Roxana se pregateste sufleteste, ceas de ceas, sa infrunte moartea. Din nepasarea parintilor, care au abandonat-o la varsta de 7 ani, si din cauza unor medici care nu au intervenit la timp, viata unei tinere mamici de doar 21 de ani poate lua sfarsit intr-o clipa. Fetei nu i-a mai ramas decat sa accepte faptul ca boala ei este incurabila. Speranta, la fel ca si trupul ei, au inceput sa cedeze. Viitorul sot al Roxanei, Gabriel Gilia, cauta, cu lacrimi in ochi, sa afle daca cineva pe lumea asta ii poate ajuta iubita sa scape de tumoarea-gigant care ii macina corpul.

“Nu vreau sa raman fara ea”. Gabriel Gilia este in stare sa infrunte orice, numai ca viitoarea lui sotie, Roxana Preda, sa se faca bine. Gandul ca moartea i-o poate lua in orice clipa il face sa lacrimeze si sa isi duca mainile la piept. Barbatul are 34 de ani, Roxana doar 21 si locuiesc intr-un apartament inchiriat din Targoviste. De patru luni au o fetita, Alina-Victoria, pe care o numesc cadoul lor de la viata.

Povestile vietilor celor doi sunt cutremuratoare. Isi repovestesc unul celuilalt intamplarile din trecut si cum s-au cunoscut. Nu au pe nimeni caruia sa-i spuna amarul si nici o ruda care sa le fie aproape. Nasa copilului lor este o doamna pe care au gasit-o prin mica publicitate. “Amandoi am crescut fara mama si tata. Am fost lasati prin case de copii inca din primii ani de viata. Roxana mai are 10 frati, iar eu am doar o sora. Din pacate, nu stim nimic unul de celalalt. Din cauza parintilor care ne-au separat de mici”, incepe sa povesteasca Gabriel, frecandu-si mainile nervos. “Necazuri am avut dintotdeauna, durerile noastre nu s-au oprit doar la ceea ce a insemnat familie. Cand aveam 12 ani, am aflat unde sunt parintii mei. Am fugit de la casa de copii si am luat o ocazie. Soferul a facut accident si a murit pe loc. Mie mi-au taiat muschiul de la un picior, am tije prin oase si patru operatii. Nici
la ai mei n-am ajuns si am ramas si cu un handicap pe viata. Parca Dumnezeu n-a vrut sa ma lase sa-i intalnesc”, spune Gabriel plimbandu-si privirea prin incapere.

Coincidenta face ca, tot la varsta de 12 ani, Roxana sa se loveasca si ea de inconstienta unui sofer. In timp ce traversa strada impreuna cu ceilalti copii de la orfelinat, pe trecerea de pietoni, un conducator neatent a spulbera-t-o cu masina. Omul a dat vina pe polei si i-a spus, in timp ce fata zacea pe patul de spital, ca nu a mai apucat sa franeze si asta e. Ca urmare, Roxana a stat imobilizata timp de un an, fara sa poata misca nici  macar un deget. “In urma accidentului, mi-au descoperit si boala. Din pacate era, ca si acum, mult prea tarziu ca medicii sa mai intervina chirurgical, cel putin asa mi-au zis. Nu am putut decat sa ma rog la Dumnezeu sa-mi dea si mie o sansa. Acum imi doresc mai mult ca niciodata o viata normala, deoarece a venit Alina pe lume si are nevoie de mine. Vreau sa traiesc pentru fetita mea”, spune tanara mamica, strangand-o pe micuta la piept.

Chiar daca traiesc cu sentimentul ca, in orice moment, moartea i-ar putea bate la usa, cei doi  spun ca Dumnezeu pare sa nu-si fi luat ochii de pe ei. Cel mai frumos dar din lume, care le-a mai alinat durerea, este copilul lor, Alina-Victoria.

Cand Roxana a aflat ca e insarcinata, a avut un soc. Nu stia daca va putea tine sarcina din cauza tumorii. Toti medicii i-au spus ca nu are nimic altceva de facut decat sa mearga “la risc”. Dupa 9 luni de zile, Roxana a adus pe lume un copil perfect sanatos, insa, dupa cum spun doctorii, nu stii ce iti rezerva viitorul. 

“Mie mi-a aparut tumoarea cand aveam sase luni. Aveam o vena pe sold, cam de marimea unui banut. Nimeni nu s-a interesat sa-mi faca nimic atunci, si nici mai tarziu. Acum mi-am pierdut nadejdea ca ma voi face bine intr-o buna zi.

Tot ce vreau e ca fetita mea sa nu aiba aceeasi soarta”, spune ea cu glasul stins. Gabriel si Roxana si-au jurat unul altuia ca vor sta impreuna si la bine si la rau. Vor face tot ce le sta in puteri pentru copilul lor. Nu se mai gandesc la medicamentele de care au nevoie, iar Roxana pare sa uite de boala atunci cand sta langa bebelus. Din mila unor oameni cu suflet asteapta acum sa primeasca un patut de copil, deoarece pensia lor pe caz de boala nu depaseste suma de 3 milioane lunar. “Poate cineva are sa-i dea un patut. Cineva care nu mai are nevoie de el”, spune barbatul, tinand mana la gura, uitan-du-se cu sprancenele ridicate la fetita lui. “Sunt oameni care se lupta cu viata, iar noi ne luptam cu moartea”, mai spune Roxana.

In urma cu aproape trei ani, Libertatea v-a prezentat cazul Roxanei, tanara orfana care se lupta cu o teribila boala: o tumoare vasculara gigant.  Iubitul tinerei, Gabriel Gilia, facea atunci primul apel disperat pentru a o salva pe Roxana de necrutatoarea tumoare. Mai multi specialisti au consultat-o pe tanara, insa, din pacate, boala nu a putut fi stopata, ci doar ameliorata pentru o scurta perioada.

Medicii spun ca tumoarea este intr-un stadiu foarte avansat

Ambulanta BGS s-a deplasat pana la Targoviste impreuna cu dr. Carmen Avram, specialitatea medicina gene-rala, care a consultat-o pe Roxana .

“Este intr-o stare generala relativ buna, dar tumoarea este intr-un stadiu foarte avansat.  Are dilatatii venoase verticoase, trunchiuri venoase dilatate neregulat de-a lungul intre-gului picior. Statul in picioare sau mersul ii sunt practic imposibile. Din pacate, o interventie chirurgicala poate conduce la ameliorarea bolii, dar nu si la vindecarea acesteia”, ne-a spus dr. Carmen Avram. Din cauza gravitatii si raritatii bolii, “hemangiom gigant pelvin coapsa si gamba dreapta”, toti doctorii care au consultat-o pe Roxana au fost reticenti in privinta interventiei chirurgicale. Riscul este mare si poate sa moara pe masa de operatie. Daca o vena se sparge, se produce o hemoragie aproape imposibil de oprit.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE