Vrei un împrumut? Mai bine pune-ţi pofta-n cui!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Români, luaţi-vă adio de la credite în general şi în special de la cele în euro. Acesta pare să fie mesajul transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prin noile norme pe care vrea să le impună băncilor. Proiectul de regulament privind creditarea, publicat în urmă cu două zile pe site-ul BNR, i-a îngrozit nu numai pe bancheri, ci şi pe românii care îşi doreau un împrumut fie pentru nevoi personale, fie pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe.
Conform noilor reguli, pe lângă scurtarea perioadei de acordare a creditului a crescut şi avansul ce va fi cerut de bancă sau valoarea garanţiei. În schimb, băncile vor fi obligate, ca şi până acum, să elaboreze scenarii de risc. Interesant este că, după regulamentul BNR, la fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare se va utiliza pentru “şocul pe curs de schimb” o depreciere de 35,5% la euro.
Cuprins:
Creditele de consum se dau doar pe 5 ani
Creditele de consum vor putea fi luate doar pe o perioadă maximă de cinci ani, în condiţiile în care băncile acordau astfel de împrumuturi şi pe zece ani. Creditele de nevoi personale cu ipotecă se acordau şi pe 20 de ani, dar de acum vor fi tratate ca orice împrumut de consum, deci perioada maximă pe care se vor da va fi tot de cinci ani, în schimb, garanţiile aduse trebuie să fie de 133% din valoarea împrumutată. Ce înseamnă acest lucru: persoanele cu venituri mici nu vor mai putea să ia un credit, pentru că o perioadă mai mică de creditare înseamnă o rată lunară mai mare.
Creditele imobiliare în euro, cu avans de 30%
Pentru creditele imobiliare, avansul trebuie să fie mai mare. Dacă până acum băncile ajunseseră la un avans de cel puţin 10%, prin noile norme, BNR impune un avans minim stabilit la nivel naţional. Astfel, pentru creditul imobiliar în lei, avansul va fi de cel puţin 15% din valoarea imobilului, pentru cel în euro, avansul va fi de 30%, iar pentru cel în alte valute, de 40%.
Ce spun bancherii
Înainte de a fi publicat de BNR, proiectul a fost discutat cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). “Au existat discuţii, de un an încoace, între noi şi BNR. Ceea ce s-a publicat ţine mai degrabă de prudenţialitate decât de restricţionarea pe cale administrativă a creditării în valută”, a declarat, pentru Hotnews.ro, Radu Gheţea, şeful ARB. Bancherii susţin că, în urma simulărilor realizate conform noilor reglementări, o persoană va putea lua, cu acelaşi venit, un împrumut mult mai mic, mai exact, mai puţin de jumătate decât ia acum. Mai mult, analiştii cred că în situaţia în care ne aflăm acum, când creditarea este aproape blocată, măsura de limitare a creditării în valută ar trebui să se ia concomitent cu impulsionarea creditelor în lei.
Tot mai mulţi restanţieri
Restricţiile privind acordarea creditelor vin în contextul în care tot mai mulţi români rămân datori la bancă. Potrivit datelor furnizate de BNR, în primul semestru al acestui an, restanţele la credite au crescut cu aproximativ 3,3 miliarde de lei, ajungând la suma totală de 19,4 miliarde de lei. Potrivit datelor Biroului de Credit, restanţele de peste 90 de zile la creditele accesate de populaţie au crescut cu 4% în luna mai (ultimele informaţii făcute publice de Biroul de Credit), la un nou maxim istoric de 4,5 miliarde de lei.
Asta-i vestea bună!Francul a fost oprit din creştere. Ratele în moneda elveţiană scad
O veste bună însă pentru persoanele care au deja credite în franci elveţieni şi care în ultima perioadă au plătit din ce în ce mai mult la ratele lunare, în condiţiile în care moneda elveţiană a tot crescut. Banca Elveţiei a decis, la începutul săptămânii, limitarea cursului la cel puţin 1,2 franci pentru un euro.
Decizia a fost luată în urma cererilor aproape disperate ale patronatelor elveţiene care spun că întărirea puternică a francului din acest an a scumpit produsele la export, aşa că riscă să îşi închidă fabricile şi să-şi concedieze angajaţii. Luna trecută, francul ajunsese aproape de paritate cu moneda euro.
Ca urmare a anunţului Băncii Elveţiei, francul s-a depreciat cu până la aproape 10% faţă de euro, cel mai amplu declin înregistrat vreodată în raport cu moneda unică. Declinul monedei elveţiene s-a simţit şi la Bucureşti, unde de la 3,8133 de lei luni, 5 septembrie, cursul de schimb a coborât la 3,5344 de lei/franc, marţi, iar ieri, BNR a anunţat un curs d e 3,5114 de lei/ franc, o scădere de peste 30 de bani în numai două zile.
Prin limitarea cursului la 1,2 franci pe euro, moneda elveţiană nu va mai depăşi 3,55 de lei, mult sub nivelul maxim de 4,08 lei atins luna trecută. În aceste condiţii, cine are o rată la bancă de o mie de franci a plătit luna trecută chiar şi 4.000 de lei, iar de acum va achita maximum 3.550 de lei, ceea ce înseamnă o economie de circa 450 de lei în fiecare lună.
