Zeci de mii de monede romane, îngropate acum 1.700 de ani, descoperite într-un sat din Franța
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O descoperire arheologică impresionantă a avut loc în regiunea Lorena din Franța. Zeci de mii de monede antice au fost găsite în timpul unor săpături, potrivit anunțului făcut joi de coordonatorul cercetărilor, relatează AFP.
Simon Ritz, de la Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP), a oferit detalii despre această descoperire remarcabilă. „Monedele de bronz se aflau în trei amfore îngropate în trei locuințe situate una lângă alta, într-o mică așezare, al cărei nume antic nu este cunoscut, lângă actualul sat Senon din departamentul Meuse (estul Franței)”, a explicat el.
După cum a precizat Simon Ritz pentru AFP, două dintre amfore au fost deja golite, una conținând 25.000 de monede de mici dimensiuni. A treia amforă urmează să fie analizată în laborator. Fiecare amforă cântărește aproximativ 50 de kilograme.
Numărul total de monede este estimat la 40.000. Acestea poartă efigia împăraților romani și au fost îngropate între anii 280 și 310 d.Hr.
Arheologul a subliniat că monedele nu au fost ascunse în grabă: „Nu au fost îngropate în grabă din cauza tulburărilor. Plasate în gropi, amforele se aflau la nivelul solului din acea perioadă şi erau accesibile pentru a scoate sau depune bani. Nu erau ascunse, era ceva bine gestionat și organizat”.
Această observație a condus la ipoteza că ar putea fi vorba de monede retrase din circulație în urma unei reforme monetare.
Săpăturile au fost inițiate de INRAP pe un teren privat. Arheologii au descoperit un cartier central al unei importante așezări a tribului galic Mediomatrici.
Simon Ritz a subliniat importanța descoperirii: „Cantitatea de monede nu este una excepțională, însă semnificația descoperirii constă în faptul că a fost efectuată de arheologi ai statului, în conformitate cu normele, ceea ce a permis înțelegerea prezenței acestora în Senon”.
Săpăturile continuă, iar proprietarul terenului consideră posibilitatea transformării structurilor galo-romane într-o pivniță.
