„Deschidem o listă (întocmită într-un stil simplu, fără pretenții lingvistice, doar pentru uzul celor cu nostalgia poveștilor de altădată) pe care o vom completa, corecta, modifica ori de câte ori va fi cazul. Ne limităm doar la vorbe şi expresii folosite odinioară în Lăzești (unele dispărute, altele auzite din ce în ce mai rar astăzi). Multe cuvinte folosite în Lăzeşti sunt comune unei arii largi din Ţara Moţilor. Pe de altă parte, unele cuvinte vechi diferă chiar și de la un sat la altul, nu doar de la o regiune la alta”, au scris reprezentanții comunității „Lăzești, Alba”, pe pagina de Facebook.

Prin reforma administrativă (reorganizarea administrativ-teritorială) din anul 1968, satul Lăzești a fost împărțit între comunele Scărișoara și Vadu Moților (denumire anterioară, Sacatura).

Astfel, prin Legea nr. 2/16.02.1968 (Anexa 1, C. Comune, nr. crt. 52 și 63), Fața-Lăzești și o mare parte din Lăzești au devenit/rămas componente ale comunei Scărișoara, iar cealaltă parte a satului a intrat în componența comunei Vadu Moților.

  • a (se) abțigui – (Figurativ) 1. a bea, a se îmbăta, a se chercheli. 2. a da (cuiva) o bătaie (ușoară)
  • a (se) abzâce/abzâci – a renunța (la un drept)
  • a (se) acața – a (se) agăța
  • a aldui – a binecuvânta, a blagoslovi. Figurativ – a plesni, ocărî
  • a (se) alina – a (se) liniști, a se calma, a se cuminți, a se opri (din activitate). De ex. Alină-te, coptile = Stai cuminte, copile!
  • a (se) alipui – a (se) așeza, a (se) alina (a se liniști lângă), a (se) cuibări
  • a (se) apristui – 1. a apropia pe cineva (pe lângă casă) 2. a reține pe lângă sine, prin apropiere. 3. a (se) alipi pe (de) cineva
  • a asuda – a transpira
  • a avea călcături (figurativ) – a fi iritat, supărat, deranjat
  • a avea dâcă (pe cineva) – a avea ciudă (pe cineva)
  • a avea haznă (de ceva) – a avea un folos, o mulțumire, o satisfacție (de/după ceva)
  • a avea limbarițî – a vorbi mult
  • a avea sucă să – a avea obiceiul să, a obișnui să
  • a bajucuri – a batjocori
  • a bate/a bachi (despre câini) – a lătra (în expresia ”bate/bachi cânili” – latră câinele)
  • a batuci – a bătători, a presa
  • a beli – a jupui pielea.
  • abghia, ghiabghia – abia, de abia
  • a se bghizui pi (și varianta pchizui) – a se baza pe
  • a birui/bghirui – a reuși
  • a boscoroghi – a îndruga, a descânta
  • a (se) boți/îmboți – a (se) șifona; figurativ (mai ales despre copii): a răsfăța; de văzut și a (se) îmboți
  • abțiguit – (figurativ) amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat
  • a bucina – (despre animale) a „plânge”, a urla (de ex. Bucină lupii!); despre copii, figurativ – a plânge, a se smiorcăi
  • a buntuzi – a strica o rânduială, a deranja, a împrăștia; figurativ – a alunga
  • abzâs, abzâcere – renunțat, renunțare (la un drept)
  • a calmana/carmana (vezi și a scalmana/scarmana) lâna – a scărmăna lâna; a descurca, curăța de impuritățile aderente și a răsfira cu mâna lâna brută sau alte materiale fibroase și a le înfoia; a desface, smulge și a răsfira (cu ajutorul daracului) lâna brută sau alte materiale fibroase, pentru a desface fibrele, a le curăța de impurități, a le înfoia și a înlesni torsul
  • a căpăta – 1. a primi, a procura. 2. a primi de pomană/gratuit
  • a căpăli – a săpa în jurul plantelor
  • a cărmăna – a scălămăna; vezi și a scărmăna
  • acățat, acățătoare – agățat/agățătoare
  • a se cânta – a se văicări, a se plânge; de ex.: copilul se cântă că i/îi este/ foame
  • a cârni – a se forța să ridice/ împingă un obiect (de ex.: Nu mai cârni ghi dulap! – Nu te mai forța să ridici/muți dulapul)
  • a cârpi – a coase manual pentru a repara un obiect din material textil; figurativ: a lovi
  • a se chilinghi (despre oameni) – a se separa
  • a (se) chieptăna – a (se) pieptăna
  • a (se) chilăvi – a rămâne chilav, schilod (în urma unui accident, lovituri etc.), a schilodi pe cineva
  • a ciufuli – a batjocori, a porecli
Lovitură la Chișinău: un ziar a pus mâna pe telefonul organizatorului protestelor partidului Șor pentru ”gaz ieftin”
Recomandări
Lovitură la Chișinău: un ziar a pus mâna pe telefonul organizatorului protestelor partidului Șor pentru ”gaz ieftin”

Citește continuarea pe alba24.ro

ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL ALBA24.RO

Urmărește-ne pe Google News
Comentarii (3)

FreemanAteu   •   01.10.2022, 07:53

Peste tot in Ardeal multe cuvinte au origini germane, un exemplu de termen moțesc "a abzaci" - a renunta, folosirea particulei "ab", de la "absagen, abgesagt" . In zona Sibiu, Brasov, Sebes, Sighisoara, Bistrita predomina cuvintele germane. Nu intelegeam ce vorbeau bunicii dar cand am invatat germana am realizat conexiunile: Zug (tren), Șură (anexa gospodăriei Schür) Leiber, Reckel (haine), Mure (Morcovi de la Möhren), Șurțe (șorț de la Schurze), Grumpene (Cartofi), Boactăr (paznic, de la Bewachter) samd... E explicabil, Ardealul a fost sute de ani integrat in Austria Habsburgică avand capitala la Viena si de doar 100 de ani in Romania. Iar de Ungaria efectiv a apartinut foarte putin, doar in perioada 1867-1918. Dar fiind mai recent, noi toti avem in constient ca Ardealul a fost mai tot timpul sub dominatie maghiara.

thirteenL   •   30.09.2022, 17:26

"a cârni – a se forța să ridice/ împingă un obiect " Ati definit gresit cuvantul "a cârni- a schimba directia; a coti" "o cârnit dintruna la stanga

ivryernest   •   30.09.2022, 16:42

Limba din Apuseni e o comoară. Pe când limba mediei din România nici nu mai seamănă a românește.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.