Ce înseamnă „practici Comerciale înșelătoare”, Care Duc La Amenzi De 4% Din Cifra De Afaceri

Ce înseamnă “practici comerciale înșelătoare”?

Uniunea Europeană devine din ce în ce mai interesată în a reglementa relațiile comerciale, mai exact raportul dintre profesionist și consumator. Evident, majoritatea normelor impuse la nivel comunitar sunt în favoarea consumatorului, întrucât acesta se expune la un număr ridicat de riscuri în momentul în care își exercită calitatea de client. Așadar, atunci când cumperi bunuri și servicii din Uniunea Europeană, online, fie local sau din străinătate, legislația europeană te protejează împotriva practicilor comerciale neloiale sau abuzive.

Totuși, aceste practici neloiale se împart în două mari categorii: practici înșelătoare și practici abuzive. Par foarte asemănătoare între ele, însă diferența este importantă pentru a stabili calea de atac de care poate dispune consumatorul în momentul în care decide să ia act împotriva celui de unde a cumpărat diverse, precum și sancțiunea care îi va fi aplicată profesionistului.

Prin urmare, practicile înșelătoare se manifestă, pe scurt, printr-o acțiune directă din partea magazinului de a induce în eroare clientul, cum ar fi furnizarea de informații false. De asemenea, pot consta și în omisiunea de informații, precum nefurnizarea unor detalii importante despre tranzacția care este pe cale să aibă loc.

Recomandări

Meditații de partid. „Caravana educației” sau cum încearcă PSD să transforme problemele din învățământ în voturi. Expert: „E campanie camuflată”

Practicile abuzive se definesc prin mecanismele care te constrâng în a cumpăra sau în a menține relații cu un anumit comerciant, deși acest lucru nu este dorit. Spre exemplu, un magazin online îți prezintă oferte pe care nu le-ai solicitat în mod insistent. Ai vizitat un magazin de pantofi și te-ai abonat la newsletter-ul lor pentru a primi notificări despre reduceri și doar atât. Totuși, acest magazin te bombardează cu zeci de mailuri aproape în fiecare zi despre sfaturi de styling, cum poți asorta diferite perechi de pantofi la ținute, ba chiar îți reocomandă să cumperi și haine de pe alte site-uri adiacente, deși tu nu ai cerut niciodată acest lucru. Ai solicitat dezabonarea de la newsletter, însă cererea ți-a fost ignorată.

Câteva exemple pentru a înțelege cum arată practicile înșelătoare

Publicitatea-capcană: atunci când un comerciant promovează peste tot mega reduceri, însă produsele nici măcar nu se află pe stoc. Cu siguranță te-ai confruntat cu această problemă, în special la reclamele de pe Facebook sau atunci când ai găsit un zbor la super preț, însă ai observat că avionul nici măcar nu pleacă în acea dată.
Falsele oferte gratuite: atunci când magazinul îți promite bunuri sau servicii în plus, gratuit, însă acestea sunt deja incluse în preț. Spre exemplu, te-ai abonat la un serviciu de streaming și ți se spune ulterior că vei primi 5 filme gratuit adițional în fiecare săptămână. Totuși, pe pagina web unde ai făcut tranzacția scria cu litere extrem de mici același fapt, și anume contra sumei pe care o plătești pentru abonamentul ales vei beneficia de aceleași 5 filme în plus. Nimic nu e gratis în lumea asta.
Manipularea copiilor: atunci când reclamele la diverse produse sau servicii, în special cărți și jucării, sunt adresate în mod expres copiilor cu sintagma: “Cere-le părinților tăi să îți cumpere acum!” Un alt exemplu bun de menționat ar fi abundența reclamelor la jucării în perioada sărbătorilor de iarnă, lucru care nu este prea frecvent în restul anului. Citește continuarea pe avocatoo.ro

ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL AVOCATOO.RO