„În unele zone, fiecare familie îi dădea preotului un colac, o cupă de grâu, dar și alte daruri. Pe Valea Crișului din județul Cluj, preotul primea, pe lângă colac, câte un fuior de cânepă. Așa că, după Bobotează, femeile din sat participau la o clacă de tors, la preoteasă”, susțin specialiștii clujeni.

Preotul era însoțit de diac, de sfătul care purta căldărușa cu agheasmă, dar și de „calul bobotezei”, un om mai nevoiaș din sat, care ducea în desagi darurile primite de preot, iar la final era răsplătit din aceste daruri pentru efort. Citește continuarea pe Cluj24.ro.

ARTICOL PRELUAT DE PE CLUJ24.RO

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.