Dana Papadima, specialist în Educație, despre programa la română pentru clasa a IX-a: „Nu poți face din asta un fetiș”. La ce s-a referit profesoara

Dana Papadima: „Cu limba maternă scoasă din context universal, rămânem o insulă autosuficientă”

Invitată în emisiunea lui Răzvan Exarhu, de la Pro FM, profesoara Dana Papadima a declarat că autorii programei școlare sunt oameni cu o foarte mare experiență în spate, oameni de litere, profesori universitari renumiți. Produsul pe care l-au livrat este însă unul care nu-i atrage pe copiii din ziua de azi. Și nici nu ar avea cum, pentru că vorbim despre o abordare care se studiază la Facultatea de Litere.

Programa la Limba și literatura română ar fi necesitat un timp mai îndelungat de dezbatere, nu doar 13 zile, consideră Dana Papadima, care mai atrage atenția asupra unui aspect: din proiect lipsește cu desăvârșire contextul cultural european și universal. „Fără legături culturale, fără integrare în universal rămânem o insulă autosuficientă care-și cultivă autorii, fie ei cronicari, fie ei interbelici, spunând că noi suntem grozavi. Limba maternă este întotdeauna văzută în contextul ciocnirii de universuri culturale. Așa este în țările nordice, în Canada, în Estonia – țara number one în materie de educație și care tot din comunism a plecat”. 

„Evaluarea Națională, cel mai stupid examen al vieții”

Întrebată dacă există în noua programă autori inutili, care nu ar avea de ce să fie studiați la clasa a IX-a, Dana Papadima a recunoscut că nu poate face un clasament al scriitorilor potriviți și nepotriviți pentru copiii de 14 ani. Însă, din punctul său de vedere, nu conținuturile ar fi marea problemă, ci temele care ar trebui studiate eșalonat, pe măsură ce trec cei patru ani de liceu. „Una e când ai 15 ani și abia te-ai lepădat de Evaluare Națională, care e cel mai stupid examen al vieții, și alta este când ai 18 ani și trebuie să pleci cu un anumit bagaj de abilități și de lucruri care să te facă mai bun, mai matur, mai integrat”.

Experta recunoaște că nu este împotriva viziunii cronologice. Dimpotrivă. „E nevoie de o situare în timp. E bine ca elevii să știe, totuși, că a fost un secol XV, că a fost o Renaștere, că a fost o Epocă modernă și un Război Mondial. Nu se poate să nu faci timeline-ul, ca să zic așa. Dar nu poți face din asta un fetiș”.

Pe de altă parte, această abordare cronologică ar trebui subsumată unor obiective care să fie foarte aproape de cele de învățare. „Plecăm și de la Neacșu din Câmpulung dacă chiar nu mai putem fără el”. 

„Mi-ar plăcea ca elevii să poată comunica scris și oral, să poată să scrie corect”

Profesoara consideră că abordarea diacronică a literaturii române ar putea fi înțeleasă mai bine, poate, în clasa a X-a sau chiar a XI-a, când copiii ating un anumit grad de maturitate. Însă, dincolo de asta sunt și alte lucruri foarte importante care trebuie bifate de copii. poate chiar mai importante decât a-i cunoaște pe cronicari. „Mi-ar plăcea foarte tare ca acești copii să poată comunica scris și oral, să poată să scrie corect, la proba de Bacalaureat să poată emite un text original, indiferent că este pe o temă sau un un autor, în care să fie munca lui”.

Specialista a mărturisit că „propunerea asta de programă repetă aproape identic ceea ce am făcut noi la facultate în primul an”. Experta se întreabă, prin urmare, ce ne dorim, de fapt, de la elevii de liceu? „Vrem niște mici filologi? Sau vrem oameni care să știe informatică, care să știe ce fac cu cunoștințele, care să se descurce?”.

Dana Papadima a mai punctat un aspect: lipsa din programă a legăturilor dintre literatură și alte arte. „Nu mai poți să faci abstracție. Eu fac la oră Romeo și Julieta și vedem și balet, vedem și musical, vedem și cele două filme – unul mai bun, altul mai prost – vedem și operă. Pentru că nu poți să faci din literatura un fetiș fără să știi că toată povestea asta se leagă cultural de alte arte. Nu înțeleg cum de putem funcționa atât de în pătrățele”. 

„Subiectiva și predicativa sigur le va schimba elevilor viața”

Cât despre programa la Limba română, profesoara Dana Papadima a precizat că elevii ar trebui să studieze gramatica mult mai aplicat, având în față exemple concrete care să fie explicate într-un mod accesibil lor. „Eu, de exemplu, mă uit cu elevii mei la filmulețe cu Radu Paraschivescu, care este adorabil, și care face studii de caz pe greșeli sau pe tendințe. Pe când în noua propunere de programă elevii reiau subiectiva și predicativa care sigur le va schimba viața”.

Care ar fi soluția salvatoare? Specialista propune două grupuri de lucru care să prezinte câte o versiune a programei școlare. Versiuni care să aibă un numitor comun, să se unească, să formeze la final un produs complet. „Nu sunt dușmanul istoriei literaturii. Nu sunt dușmanul diacronismului. Absolut deloc. Ideea e cum ajung lucrurile astea până la inimă, la mintea copilului și ce putem face cu ele pentru viață”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE