Un director de liceu face profilul elevului analfabet funcțional: „Plictisit, cu zero curiozitate, înghite orice afirmație, cu cât mai aberantă, cu atât mai bine”

Andreia Bodea, directoarea liceului „I.L. Caragiale”: „Da, avem în liceu și elevi analfabeți funcțional”

Întrebată în cadrul emisiunii Info Edu de la TVR Info dacă în liceul pe care îl conduce există elevi analfabeți funcțional, directoarea Andreia Bodea a răspuns foarte asumat: „Da!”. Iar apoi a făcut și portretul acestui elev, care citește, dar nu înțelege absolut nimic.

„Nu am un anumit elev în minte, dar, în general, este un elev plictisit, care citește și nu înțelege, care rezolvă o cerință și se vede că nu este o plăcere a cunoașterii acolo și că nu este un interes. Este un elev care are un bagaj, un vocabular extrem de redus de cunoștințe. Este un elev care nu este curios, este un elev care înghite orice afirmație, cu cât mai aberantă, cu atât mai bine și mai interesantă, fără s-o digere, fără să pună o întrebare. Este un elev care are zero curiozitate, altfel un elev cuminte și este un elev care se pierde și care ar putea să nu fie așa. Așa arată un alfabet funcțional”, a precizat directoarea Andreia Bodea.

Ce este analfabetismul funcțional

Analfabetismul funcțional este o situație în care o persoană știe să citească un text, poate chiar să îl reproducă verbal sau în scris, dar nu înțelege conținutul ideilor din acel text suficient pentru a-l folosi eficient într-o acțiune sau în viața de zi cu zi.

Acest lucru înseamnă că persoana recunoaște semnele grafice, dar nu înțelege mesajul principal sau nu poate face conexiuni între informațiile citite și alte cunoștințe. Analfabetismul funcțional nu se referă la incapacitatea de a citi, așa cum este în cazul analfabetismului simplu, ci la lipsa unor competențe funcționale esențiale pentru înțelegere și aplicare practică.

Cauzele analfabetismului funcțional în România

Cauzele analfabetismului funcțional în România sunt multiple și complexe. Printre cele mai importante se numără:

• Sistemul educațional cu probleme, inclusiv metodele de predare inadecvate și lipsa unei educații adaptate nevoilor practice ale elevilor.
• Sărăcia și condițiile socio-economice precare ale familiei, care pot limita accesul și motivația pentru educație.
• Lipsa unor politici eficiente de alfabetizare și formare continuă a adulților.
• Deficitul de interes și implicare în educație din partea unor grupuri sociale, favorizat de lipsa de susținere și de resurse.

Daniel David: „Analfabetismul funcțional, consecința slabei pregătiri a profesorilor”

Analfabetismului funcțional în rândul elevilor este cauzat de slaba pregătire a profesorilor, a declarat ministrul Educației, Daniel David, în cadrul unui podcast organizat de Salvați Copiii România.

 „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl au universitatea și profesorii”, a precizat ministrul.

„Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, s-a întrebat, retoric, Daniel David.

Oficialul a recunoscut că există și alte cauze ale abandonului școlar, precum lipsa de sprijin economic, responsabilitatea familiei și a autorităților locale, însă a insistat că, în cazul elevilor care frecventează școala, responsabilitatea pentru formarea lor revine în primul rând profesorilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE