Singurul om care apără programa de Limba și literatura română propusă de Ministerul Educației: „Nu se pot face experimente de creativitate”

„Literatura fără tratarea sa în timp își pierde esența”

Ioan Aurel Pop critică vechiul model tematic introdus în anii 2000, despre care spune că ar fi produs un „rezultat catastrofal”, potrivit Edupedu.

El insistă că predarea literaturii trebuie să fie diacronică:

• „Literatura română înseamnă, în primul rând, istoria literaturii”.
• „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» […] fără acumulările anterioare”.
• „Este o aberație să se studieze întâi Liviu Rebreanu și apoi Ioan Slavici”.

Președintele Academiei consideră că elevii trebuie să cunoască evoluția curentelor culturale și să înțeleagă „gustul epocii”, chiar dacă nu citesc integral operele vechi.

Renunțarea la studierea cronologică ar alimenta, în opinia sa, „mișcări reprobabile, precum «Anularea culturii» sau «Treziții»”.

„La liceu, nu se pot face experimente de creativitate cu elevii decât în limite rezonabile, mai ales la cenaclurile literare sau în revistele literare. Școala intervine în haosul lumii și structurează aparenta dezordine. Profesorii sunt obligați să respecte realitatea, viața, iar viața se derulează în curgerea timpului. Literatura este o entitate în această curgere de demult spre noi, creațiile literare decurgând una din alta. Nu se poate imagina „epoca clasicilor literaturii” – nume devenit acum odios „toboșarilor vremurilor noi” – fără acumulările anterioare. De aceea, este o aberație să se studieze întâi Liviu Rebreanu și apoi Ioan Slavici, întâi Ion Minulescu (dacă nu cumva a încăput la „poeții minori”) și ulterior Vasile Alecsandri”, spune Ioan Aurel Pop.

„Toate decurg unele din altele. Istoria este viața oamenilor care au trăit în ceea ce noi numim trecut. Dacă disprețuim istoria disprețuim viața”, concluzionează președintele Academiei Române.

Critici dure din partea profesorilor: o programă învechită și prea dificilă

Noua programă a stârnit reacții negative din partea profesorilor de liceu, cercetătorilor și autorilor de manuale. Printre cele mai importante critici:

• Liviu Papadima: „Actualul proiect readuce studiul literaturii cu trei decenii în urmă”.
• Programa este descrisă ca fiind insuficient adaptată elevilor de 14-15 ani, cu prea puțină literatură contemporană și prea multe noțiuni teoretice abstracte.
• Mădălina Chitez avertizează că limbajul învechit și „vocabularul metalingvistic dificil” vor bloca învățarea și vor împinge elevii spre conspect, nu spre competențe reale.
• Profesorii atrag atenția că un accent excesiv pe istorie literară riscă să crească analfabetismul funcțional, deja la cote îngrijorătoare.
• Totodată, profesoara Oana Fotache Dubălaru a dezvăluit că decizia privind structura cronologică nu a fost luată de grupul de lucru al ministerului, ci în urma unor discuții cu 30 de profesori de liceu organizate la Facultatea de Litere.

Academia Română și influența asupra politicilor educaționale

Schimbarea de direcție în curriculum vine după o implicare tot mai vizibilă a Academiei Române în procesul de reformă. Ioan Aurel Pop:

• a criticat dur, la începutul anului, planurile-cadru ale ministrului Daniel David;
• a devenit ulterior coordonator științific al grupului care concepe programa de istorie pentru liceu;
• a prezentat oficial, de la sediul Ministerului Educației, noua programă de istorie.

Controversele legate de Academia Română, inclusiv respingerea candidaturii lui Mircea Cărtărescu, au alimentat percepția că instituția se îndepărtează de criteriile academice moderne, potrivit sursei citate.

Disputa legată de programa la Limba română pentru elevii de liceu continuă

Deși majoritatea specialiștilor critică noua programă ca fiind prea teoretică, rigidă și insuficient adaptată elevilor de astăzi, Ioan Aurel Pop rămâne cel mai vocal apărător al reorganizării cronologice.

În viziunea sa, orice alt model ar „frag­menta întregul și ar obtura imaginea de ansamblu” asupra literaturii.

Noua programă pentru Limba și Literatura Română a fost pusă în dezbatere publică pe 25 noiembrie și va putea fi discutată până pe 12 decembrie 2025.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE