„Școala Altfel”, industria turismului ilegal pe linie de partid. Un avocat explică ce interese se ascund în spatele excursiilor plătite de părinți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zeno Daniel Șuștac, avocat și fondatorul grupului online „Părinţii elevilor din România”, a explicat pentru Libertatea cum au ajuns „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” - programe educaționale gratuite - adevărate vaci de muls pentru agențiile de turism deținute de partide sau de politicieni. De cealaltă parte a baricadei se află părinții care nu au bani să cotizeze, dar și copiii lor, pe care școala îi învață că nu toți sunt egali în fața Educației.
Cuprins:
- Școala îi învață pe copii că nu toți sunt egali în fața Educației
- „Săptămâna Verde” la Istanbul, preț 1.000 de euro
- „Școala Altfel” la Vulcanii noroioși, preț 1.000 de lei
- „Săracule care ești!”
- „Că unii își permit și alții nu… din păcate, asta e viața!”
- Zeno Șuștac: „Școala, loc de racolare a clientelei pentru agențiile de turism”
- Traseul banilor, din buzunarul părinților în cel al firmelor afiliate politic
Școala îi învață pe copii că nu toți sunt egali în fața Educației
Săptămâna „Școala Altfel” chiar este altfel. La fel și „Săptămâna Verde”. Căci, deși programele ar trebui să fie gratuite, ele costă. Iar aceste costuri sunt suportate, de cele mai multe ori, din buzunarele părinților.
Însă, în timp ce unii plătesc fără să clipească, alții depun eforturi financiare foarte mari. Iar asta pentru că, dacă la început copiii mergeau la teatru, la muzeu, la Grădina Zoologică sau la Grădina Botanică, în ultimii ani pretențiile au crescut: din ce în ce mai multe școli au început să organizeze excursii la munte, pe litoral și chiar în străinătate, deplasări care costă de la câteva sute de euro, la câteva mii.
Și iată cum inechitatea, flagelul împotriva căruia sistemul de Educaţie ar trebui să lupte cu toate armele și pe toate fronturile, a ajuns să se nască chiar acolo, pe băncile școlii, alimentată de profesorii amatori de călătorii gratuite și întreținută cu acordul tacit al părinților cu bani.
„Eu merg gratuit în excursii, deci îmi convine. Credeți că dacă profesorii ar trebui să plătească, s-ar mai organiza astfel de ieșiri?”. Este declarația scurtă, dar șocantă a unei învățătoare care a vorbit cu noi sub protecția anonimatului.
Pentru că am vrut să cunoaștem îndeaproape fenomenul, să-l înțelegem în profunzime și să ni-l explicăm, am vorbit cu mai mulți părinți - din ambele tabere - profesori diriginți, învățătoare, directori de școli și experți în educație. Concluzia? Din păcate, în România, legea este făcută pentru a fi încălcată, iar școala nu este nici pe departe gratuită.
Cât despre banii care sunt pretinși părinților, aceștia ajung, într-un final, în conturile diferitelor agenții de turism afiliate politic. Sunt dedesubturile unei industrii underground, care funcționează cu motoarele turate la maximum, ascunsă de ochii curioșilor sub paravanul unor așa zise bune intenții, ne-a explicat Zeno Șuștac.
„Săptămâna Verde” la Istanbul, preț 1.000 de euro
Andreea Popescu locuiește în Iernut, județul Mureș. Este mama unei eleve care a intrat anul acesta în clasa a IX-a la un liceu din Târgu Mureș. Femeia ne-a povestit situația prin care a trecut copilul său când diriginta a anunțat, în cadrul „Săptămânii Verzi”, o excursie de lux la Istanbul, organizată la nivel de școală. „Am trăit un șoc: vine fata acasă și-mi spune «Mami, în Săptămâna Verde se face excursie la Istanbul. Știu că nu avem bani acum, dar poate merg în Săptămâna Altfel. Atunci se vor organiza plecări la Paris și la Viena»”.
Pentru excursia în Turcia, Andreea Popescu trebuia să plătească, doar pentru biletele de avion, 300 de euro. Apoi, urmau cheltuielile cu cazarea și masa: alţi 500-600 de euro. Plus banii de buzunar ai copilului. „Dacă rotunjim, cred că ajungeam, cu totul, la vreo 1.000 de euro pentru trei, patru zile. Evident, nu am avut banii aceștia și fata a rămas acasă”.
Însă mama s-a revoltat și mai tare la ședința cu părinții, organizată înaintea plecării în excursie. „A venit în clasă un profesor, reprezentantul unei bănci, care a încercat să ne convingă să le facem copiilor carduri, pentru că urmează să plece din țară și vor avea nevoie să-și păstreze banii de buzunar mai în siguranță”.
Andreea ne-a spus că în clasa fiicei sale sunt mulți copii veniți de pe la sate, stau la internat, iar unii primesc ajutor social. „Oare nu au suferit suficient că ei nu pot pleca nicăieri? Acum, trebuie să asiste la o nouă umilință? Ei nu au bani de buzunar pentru un covrig, poate, iar tu le propui să aplice pentru carduri? Cum credeți că s-au simțit, oare, acei părinți care nu au avut bani să-și trimită copiii în excursie? Pentru că domnul a vorbit în fața clasei și s-a adresat tuturor. Cât cinism!”.
Andreea Popescu consideră că excursiile nu ar trebui organizate în cursul anului. Iar vinovați de aceste inechități se fac atât profesorii care organizează aceste ieșiri, cât și părinții care, ori acceptă din start, ori chiar ei înșiși vin cu ideea. „Un fost coleg de gimnaziu al fiicei mele, și el elev la un liceu din Târgu Mureș, a plecat în această perioadă, în „Săptămâna Verde, în Germania. Însă ştiu cazuri de copii care nu au putut să se ducă. De exemplu, cunoaştem un băiat care trăiește din banii de pătrunjel pe care-l vinde tatăl lui în piață. Vă dați seama ce este în sufletul acelui băiat? Eu cred că el, săracul, nici bani de bilet pentru muzeu nu a avut”.
„Școala Altfel” la Vulcanii noroioși, preț 1.000 de lei
Alina Constantin locuiește în Iași și este mama a doi copii. „La noi, „Săptămâna Altfel” este programată la începutul lui noiembrie, iar la liceul băiatului s-a anunțat o excursie la Buzău, la Vulcanii noroioși. 800 de lei ar fi trebuit să plătesc pentru două nopți și trei zile cu cazare, pensiune completă și transport cu autocarul. Plus banii de buzunar… cred că aș fi ajuns pe la 1.000 de lei”.
Alina a decis să-și țină copilul acasă. „Va merge la școală și va urma activitățile organizate de diriginte, în clasă. Însă foarte mulți colegi de-ai lui merg. Dintre cei care au bani. Dar noi suntem oameni simpli, cu salarii medii pe economie, nu ne permitem. Nu suntem săraci, dar nici nu putem face un așa efort financiar. Eu nu sunt la nivelul altor părinți… să scot așa ușor 1.000 de lei”.
Alina ne-a mărturisit că a durut-o sufletul când i-a spus băiatului că nu poate merge în excursie. „Copiii trebuie îmbrăcați, le trebuie mâncare, trebuie să aibă rechizite pentru școală. Care sunt prioritățile noastre? Nevoile lor de zi cu zi sau o excursie, ca să fie și el în rând cu lumea? Vă spun, m-a durut sufletul”.
Femeia nu are nimic împotriva excursiilor sau a ieșirilor cu clasa, însă aceste ieșiri ar trebui să fie organizate în localitate, la un muzeu, la un teatru, la film. „Nu la sute de kilometri distanță. Pentru că nu toți își permit. Și ce faci cu cei care nu pot merge? Îi lași acasă? Ce egalitate mai este asta? Unii să plece în excursie, alții să stea în clasă?”
„Săracule care ești!”
Cele două mame ne-au mărturisit că, dincolo de suferința copiilor lor, mai există un risc: bullyingul. „Cei care pleacă în excursii se întorc și râd de cei care au rămas acasă. Vin, povestesc pe unde au fost și ce au făcut, se dau mari, iar pe ceilalți îi arată cu degetul. Că tu nu ai fost, că ești sărac, că părinții tăi nu au bani… Mă tem că, de fapt, noi, adulții, îi împingem și îi încurajăm să ajungă la bullying. În loc să fim noi cei care să-i învățăm despre respect, acceptare, egalitate de șanse, echitate…”.
Ar trebui ca profesorii și părinții cu bani să se gândească puțin și cei fără posibilități, continuă Alina. „Pentru că școala ar trebui să fie accesibilă pentru toți copiii, nu doar pentru cei cu bani. Ar trebui să beneficieze de aceeași educație și copilul de la oraș, dar și cel dintr-un sat aruncat pe-un vârf de munte. Așa că, hai să-i învățăm pe copii să se ajute unul pe altul, să se înțeleagă unul pe altul. Pentru că lucrurile acestea mărunte îi formează. Nu matematica sau geografia. Astea sunt lucruri pe care le învață oricum. Dar cum îi învățăm aceste valori morale, când noi suntem primii care facem diferențe între copii?”.
Pe de altă parte, continuă Alina Constantin, nici profesorii nu vor să se mai implice în organizarea unor activități gratuite. „Pentru că e greu să gândești acele activități, care să fie și interesante, și educative, e greu să te chinui, să-ți pui mintea la contribuție. Așa, e mai simplu: să dai un ban, să mergi la film, la un suc, te-ai întors și uite cum ai mai bifat o zi din Săptămâna Altfel”.
„Că unii își permit și alții nu… din păcate, asta e viața!”
Există însă și foarte multe voci care susțin excursiile pe bani organizate timpul programelor școlare gratuite. Iată câteva dintre mesajele postate de acești părinți pe Facebook:
„Noi suntem din Cluj-Napoca. Al meu copil a fost în Franța, în clasa a VII-a, la Viena, în clasa a VIII-a. O bucurie pentru el și o mulțumire pentru noi, părinții. Cu multă recunoștință pentru că cineva și-a luat răspunderea pentru ei și i-a dus. Hai să-i ținem legați în bănci, să nu plătim noi excursiile. (...) La noi e sport național să ne plângem. Sunt copiii noștri, suntem răspunzători pentru bunăstarea lor. Că unii își permit și alții nu, din păcate, asta e viața!”.
„Eu sunt un părinte nemulțumit că din cauza acestui val s-a anulat excursia copilului meu licean. Nu știu alți adolescenți cum sunt, dar eu mă chinui să-l scot din casă, să meargă să socializeze”.
„Sunt de acord că nu toți își permit să participe, dar, la fel de bine, sunt și cazuri când nu toți își permit multe alte lucruri. Cred că școlile ar trebui lăsate să organizeze în continuare aceste excursii, dar în limita a două pe an, din care una în afara țării”.
„Eu sunt pro excursii, acestea au existat dintotdeauna, nu doresc să fie interzise. (...) Nu putem ține copiii numai în sălile de clasă. Și pe vremea comunismului existau excursii, tabere...”.
„E absolut normal ca în Săptămâna Altfel să fie organizate ieșiri, excursii cu copiii. Nu înțeleg nemulțumirea”.
„Acum, pe motiv de discriminare, interzicem excursiile? Nici ai mei nu și-au permis să mă trimită în toate excursiile, dar nu m-am simțit discriminată și nici nu m-am gândit vreodată că acestea trebuiau interzise”.
„Și în anii 90 făceam excursii contra cost și nu se mai inflama nimeni. Cine putea să-și trimită copilul bine, cine nu, nu. Din cauza vâlvei care s-a creat acum, profesorii se tem să mai ducă copiii într-o amărâtă de excursie de-o zi”.
Mulți dintre acești părinți se află însă într-o mare confuzie. Căci, una este să organizezi o excursie în weekend sau în vacanță și alta este s-o organizezi în timpul școlii. Sunt lucruri total diferite, pentru că o ieșire cu clasa în timpul liber este opțională. Pe când, activitățile din cadrul „Școlii Altfel” sunt obligatorii pentru toți elevii.
Zeno Șuștac: „Școala, loc de racolare a clientelei pentru agențiile de turism”
Zeno Daniel Șuștac, avocat și fondatorul grupului Părinții elevilor din România, a declarat pentru Libertatea că cele două programe școlare contra cost au stârnit mari controverse, discuții aprinse și chiar conflicte deschise între membrii comunității. „Cred că, la nivel național, în „Săptămâna Altfel” și „Săptămâna Verde” cel puțin 70% dintre școli organizează excursii pe banii părinților. Asta, deși legea spune clar: toate activitățile trebuie să fie gratuite. Tot potrivit legii, cadrele didactice care încalcă aceste prevederi sunt sancționate. Însă, atenție! Vina nu este doar a profesorilor, ci și a părinților care, mulți dintre ei, pun mari presiuni pentru organizarea acestor plecări. De multe ori, chiar ei vin cu ideile. Este, dacă vreți, o înțelegere tacită, se merge pe burtă, cum s-ar spune”.
Vorbim despre o practică veche, de ani, întreținută de mulți părinți cu bani. „Cu cât excursia este mai costisitoare, cu atât motivele de epatare ale părinților sunt mai mari. Nu contează că, de fapt, contribuie la fenomenul de segregare pe criterii financiare, că vorbim despre discriminarea unor copii care provin din familii modeste. Contează, în schimb, ca tu, părinte, să-ți etalezi statutul, să le arăți celorlalți cine ești, ce-ți permiți, că ai reușit în viață, că poți oferi copilului tău de toate. Adică, mergem într-o zonă a absurdului uman”.
Există, pe de altă parte, profesori care și-au făcut o a doua meserie din organizarea acestor evenimente. „Obțin comisioane, beneficii, tot felul de vouchere educaționale care le oferă gratuitate la viitoarele excursii sau la cea pe care o organizează”, explică avocatul.
Acești profesori au încheiat contracte cu anumite agenții de turism care le plătesc deplasarea dacă strâng un anumit număr de copii. „Sunt contracte în zona underground, tolerate de conducerea unităților de învățământ, în timp ce școala devine loc de racolare a clientelei”.
Traseul banilor, din buzunarul părinților în cel al firmelor afiliate politic
Pe de altă parte, continuă Zeno Șuștac, există unele firme de casă, pe linie politică, firme care dețin agenții de turism. „Iar ofertele lor sunt recomandate sau chiar băgate pe gât părinților, cu un caracter semiobligatoriu, de către conducerea școlilor, numită politic”.
Zeno Șuștac ne-a explicat cum funcționează, în realitate, această mașinărie de făcut bani. Ilegal, pe spinarea părinților naivi, care nici nu bănuiesc ce se ascunde, de fapt, în spatele unei plecări la Buzău, sau la Istanbul.
„Agenția de turism a partidului X, neasumată, nerecunoscută, partid care a numit inspectorul școlar general, dar și directorul general și adjunctul de la școala respectivă, vine cu o ofertă. Agenții de turism pătrund în școală, vin la ședințele cu părinții, le prezintă acestora destinațiile, apoi trimit informații suplimentare pe grupurile de WhatsApp ale claselor și școlilor”. Și cum se refuzi tu, ca părinte, în condițiile în care aceste deplasări îți sunt recomande chiar de director? „Sunt niște presiuni uriașe care se fac, iar părinții cedează. Pentru că, dacă spui nu, copilul tău trece pe o listă a celor indezirabili”, ne-a mai explicat Zeno Șuștac.
Moravurinoi 27.10.2025, 11:32
Foarte bun articolul. La mai mare
Cris013 27.10.2025, 12:17
Saptamana verde, zbor in Istanbul? De ce nu ii duce intr-o poiana sa planteze un copac sau sa stranga gunoaiele dintr-un parc sau de pe malul unui rau?
Antracit 27.10.2025, 12:34
Daca sunt părinți cu venituri mai bune, ar putea crea un fond separat discret care sa plătească excursiile la mai mulți elevi. Am auzit de multe persoane publice care dau ajutoare foarte discret fără sa anunțe ca au sponsorizat, ca au donat, etc. Ar fi o lecție extraordinara pentru copiii lor ca a avea bani inseamna și o răspundere sociala fata de cei mai putin privilegiați, ca a avea bani nu înseamnă sa fi neapărat arogant și profitor și ca ajutorul este un act firesc de bunătate și înțelegere. Ce ar fi daca ar inchiria un autocar pentru o excursie de o zi în împrejurimi la sfarsit de saptamana? O excursie la un muzeu, la un film sau teatru pentru varsta lor sunt mult mai potrivite și mai sigure si pot fi pregătite și comentate în clasa ca să fie intelese.
GabrielaDnz 27.10.2025, 14:53
Eu cred că ține mult de bun-simț. Copilul meu merge la o școală foarte cunoscuta din nordul Bucureștiului, iar săptămâna altfel a însemnat teatru la școală, muzeul de istorie și o ieșire la circ, plus alte activități în școală sau in parc. Nu săptămâna altfel e de vina. Copiii s-au bucurat de fiecare ieșire ai au venit acasă cu lucruri noi și frumoase in suflet. Cred că joi suntem. Că nu știm unde sa ne oprim.
florinlazar 27.10.2025, 14:54
Aveam 14 ani la revoluție și îmi amintesc bine că diferențierile făcute de învățătorii și profesorii șpăgari erau la ordinea zilei. Nu voi uita niciodată cum la finele clasei întâi m-am dus la tata revoltat și i-am spus că nu înțeleg de ce colegul meu X, cu o medie mai mică, a luat premiul 2, iar eu NIMIC. El mi-a explicat că nu trebuie să fiu supărat, că important e cu ce rămân în cap. Explicația lui mai rău m-a revoltat, eu așteptându-mă să vină la școală și să facă dreptate... Sacoșele cu săpunuri, cafea, portocale și alte produse veneau pe bandă rulantă de la privilegiații acelor vremuri. E ceva defect în poporul ăsta, e un blestem de care nu scăpăm niciodată. Am senzația că trăiesc într-un fel de buclă temporală. Peste zeci de ani, am participat la un concurs public și securiștii de la DGPI m-au călcat în picioare pentru că nu am PCR - pile, cunoștințe și relații: suntuninfractor.wordpress.com