Educația a devenit, oficial, o problemă de siguranță națională, iar prevenirea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional se numără, în premieră, printre prioritățile Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2025-2030, prezentată miercuri de președintele Nicușor Dan. Educația, cu hibele sale, este menționată la capitolul „Riscuri și vulnerabilități”.
Cuprins:
Potrivit EduPedu, strategia propune măsuri concrete pentru combaterea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar. În plus, vor fi implementate politici de educație media pentru a dezvolta competențele cetățenilor în fața dezinformării și manipulării.
Documentul menționează că precaritatea educației, abandonul școlar și numărul mic de absolvenți de studii superioare afectează dezvoltarea țării, periclitând capitalul uman calificat.
Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate este identificat drept o slăbiciune care expune societatea la extremism, radicalizare și manipulare informațională.
În domeniul cercetării, performanțele scăzute sunt atribuite subfinanțării, dificultăților în atragerea și menținerea specialiștilor, precum și conectării insuficiente la cercetarea internațională. De asemenea, se menționează lipsa unor reforme instituționale coerente și problemele legate de transferul tehnologic.
Potrivit Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2025-2030, prevenirea abandonului școlar și combaterea analfabetismului funcțional sunt esențiale pentru optimizarea sistemului educațional. Alte priorități includ creșterea calității ofertei educaționale, reducerea inechităților regionale și promovarea parteneriatelor între educație și piața muncii. Este propusă, de asemenea, extinderea educației duale pentru a dezvolta competențe critice în sectoare precum sănătatea, energia și industria.
În plus, se dorește extinderea infrastructurii pentru educația timpurie, măsuri pentru siguranța în școli și combaterea violenței școlare. Cercetarea științifică și inovarea sunt susținute prin alocarea unor resurse financiare adecvate, iar educația media și gândirea critică sunt considerate instrumente cheie pentru combaterea dezinformării și influențelor ostile.
Documentul accentuează necesitatea înființării unor programe educaționale care să promoveze gândirea critică, alfabetizarea media și digitală. „Se impune dezvoltarea solidarității și rezilienței sociale, cu accent pe gestionarea situațiilor de criză și conflict, prin programe educaționale destinate ridicării nivelului de reziliență individuală, familială și comunitară”, se arată în document.
România va implementa politici publice de educație media, cu un accent deosebit pe copii și tineri, pentru a proteja societatea de manipulare și propagandă. „Pentru implicarea permanentă și prioritară a cetățeanului și societății civile în realizarea securității naționale, în perioada următoare, sunt necesare: (…) dezvoltarea competențelor media, digitale și informaționale, cu accent pe dezvoltarea gândirii critice”, mai prevede strategia.
Strategia identifică oportunități precum utilizarea noilor tehnologii, accesarea fondurilor europene și valorificarea competențelor românilor din diaspora. „Valorificarea noilor tehnologii, cu precădere a Inteligenței Artificiale, poate conduce la accelerarea și eficientizarea proceselor de digitalizare și la reducerea decalajelor de dezvoltare față de alte state”.
Fondurile europene reprezintă o resursă importantă pentru îmbunătățirea accesului la educație de calitate și crearea unor programe de educație media și digitală. În plus, românii din diaspora, prin competențele dobândite, pot contribui semnificativ la dezvoltarea țării.
Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 aduce în prim-plan educația ca pilon central pentru consolidarea securității naționale. De la combaterea abandonului școlar la promovarea gândirii critice, documentul trasează direcții clare pentru o societate mai bine pregătită pentru provocările viitorului.