Anthony Hopkins, mărturisiri la 83 de ani. „Poate simt iminența morții. E inevitabilă”

La 83 de ani, Anthony Hopkins a devenit cel mai în vârstă actor care primește premiul Oscar. El a fost premiat acum pentru interpretarea din „The Father”, unde joacă rolul unui bărbat care suferă de demență. Actorul nu a fost prezent la ceremonie, iar trofeul a fost ridicat în numele lui de Joaquin Phoenix.

Celebrul actor a mărturisit recent într-un interviu că a avut o viață fantastică, iar acum își simte aproape familia, pe toți cei dragi care au murit, pe bunica, pe tatăl, pe mama sa. Se gândește la momentul când o să se stingă din viață, dar nu îi este deloc frică, știe că nu poate schimba nimic.

„Am avut o viaţă fantastică, iar acum îmi văd toată existenţa foarte clar. Trecutul e atât de viu în mintea mea! Ai mei, tatăl meu, care a trudit până la ultima suflare, mama, bunicii, toţi sunt aici, cu mine.

Nu ştiu cum să explic, dar undeva în mintea mea, eu m-am întors acasă, în Wales. Poate simt iminenţa morţii, deşi nu stau cu frică. Ce sens ar avea? E inevitabilă. Nimeni nu scapă viu de pe planeta asta. Acest adevăr simplu, de netăgăduit, m-a eliberat cumva, m-a uşurat de orice anxietate, nu pot schimba nimic. Mi-a adus un dulce sentiment al păcii. Mi-amintesc că mama, pe patul de moarte, la 89 de ani, era foarte împăcată, voia pur şi simplu să plece, îi ajunsese. Carl Jung spunea că, la un moment dat în viaţă, pe la 45-50 de ani, moartea devine o certitudine, o vedem la orizont. De aceea trebuie să ne bucurăm de timpul rămas.”, a spus celebrul actor într-un interviu conform okmagazine.ro.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Dezvăluirile lui Anthony Hopkins nu se opresc aici, vorbește despre viața sa precum o plimbare „într-o mașină care merge foarte încet”. „Mă uit în urmă la viaţa mea şi-mi zic: „Ce stranie întâmplare!“. Chiar cred asta, nu vorbesc din cărţi, simt că suntem guvernaţi de un Ceva. Nu cred că sunt la cârmă, simt că am fost plimbat prin viaţă într-o maşină care merge foarte încet. Privesc în urmă şi mă întreb: „Ce naibii a fost asta?“. Trăiesc cu senzaţia că viaţa nu e altceva decât un vis, o iluzie. Oamenii vor spune că vorbesc prostii. Nu fac filosofie, dar simt că totul e un vis. Şi aşa am simţit mereu.”, a mai spus acesta.

Urmărește-ne pe Google News