EXCLUSIV/ Învățatul de la Carlaʼs Dreams. Cântărețul mascat e pasionat de fizică, matematică și literatura rusă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ce pasiuni are Carlaʼs Dreams? Deși pare a trăi exclusiv în, prin și pentru muzică, juratul mascat de la “X Factor” și “The Four - Cei 4”, ale cărui ocupații de culise Libertatea le-a deconspirat recent, își umple timpul liber cu fizică, matematică și literatură rusă. Iată ce ne-a mai dezvăluit despre sine moldoveanul care a rupt topurile muzicale și care face echipă la Antena 1 cu alte vedete de calibru, precum Delia, Antonia, Horia Brenciu sau Ștefan Bănică.
Libertatea: Vrem să cunoaștem omul din spatele măștii, dar nu demachiat, ci... deconspirat! Spun colegii de la “The Four - Cei 4” că ești un mic geniu matematic și uimești lumea cu procentele și calculele pe care le faci mental. Îți place matematica, este asta una din pasiunile tale “ascunse”?Carlaʼs Dreams: Îmi plac fizica și matematica, dar nu e o ceva ascuns, doar că, în domeniul în care sunt observabil, nu sunt circumstanțe pentru astfel de manifestări și nici nu ar avea de ce să fie...Ai studii în domeniul asta sau ești autodidact? Ce facultate ai urmat, ce specializare ai?Nu pot vorbi despre specializarea mea, pot spune doar că am studii superioare. În muzică sunt autodidact, deci amator. Un amator experimentat, poate! Unii spun că așa e mai bine, din anumite puncte de vedere - de exemplu, pentru că nu ești limitat de un set de reguli (pentru că pur și simplu nu le cunoști), și asta cumva lărgeste spațiul în care poți greși, iar din greșeli uneori pot ieși și lucruri interesante, mai ales că vorbim de o expresie artistică personală, nu de una “obligatorie pentru studiu”.
Ce pasiuni are Carlaʼs Dreams. “Nu aș face o asemenea recomandare unui adolescent”
Umblă vorba că citești mult și-ți place literatura grea, clasică, rusă...
Citesc mai puțin decât aș vrea. Din lipsă de timp sau, cel puțin, așa mă mint eu. Am avut, la fel ca toată lumea, perioada mea de lectură intensivă. Apoi am limitat lectura - încet, încet, aproape fără să observ - la strictul necesar și uneori ascult recomandări, mai ales de la un șir de oameni apropiați. Mi-a plăcut într-adevăr literatura “grea” cândva, poate prea mult. Nu aș face o asemenea recomandare unui adolescent.
Te limitezi la a citi sau există, chiar și îndepărată, așa... într-un colț al minții, tentația de a schimba tabăra și a te apuca de scris?Era un banc: O persoană necunoscută de nimeni începe dintr-odată să scrie carte după carte. Zeci, sute de cărți. La un moment dat, i se ia un interviu și omul e întrebat ce a citit pentru a scrie atât de mult, ce autori, ce perioade din literatura clasică. Iar el răspunde: Eu nu citesc, eu scriu.Așa și pe la noi. Noi nu scriem, noi citim! Scrisul este doar aparent simplu - de aici pornirile dese de a scrie romane în rândul adolescenților -, de fapt fiind una dintre cele mai complexe expresii artistice, poate cea mai complexă. Eu cunosc personal bloggeri care scriu mai bine decât mine, de ce să merg mai departe, spre autori mai serioși (nu ca bloggerii nu ar fi, unii chiar sunt foarte serioși, dar am în vedere volumul și complexitatea, detalierea etc.)...Și mai e ceva foarte important, poate cel mai important: de la un anumit moment în viață, în tot ceea ce ține de artă e bine să trăiești după regula “dacă poți să nu faci, nu face!”. Dacă poți să nu cânți, nu cânta! Dacă poți să nu scrii, nu scrie! Dacă poți să nu pictezi, nu picta! Pentru mine încă nu a venit momentul în care eu să nu pot să nu scriu. Eu încă pot să nu scriu. Și posibil voi putea să pot asta toată viața!Te-au inspirat vreodată cărțile citite în scrierea versurilor pentru melodiile tale?
Sigur că da. Orice “univers” paralel cu realitatea în care te afli “îți dă aripi”. Cărțile creează lumi complexe, detalii imposibil de redat într-un film, de exemplu. Deci, clar că sunt o sursă de inspirație! Da!Ce alte pasiuni ai, în afara de posibilele de mai sus?Nu sunt foarte legat de lucruri sau activități, dacă e să fiu sincer. Există însă o excepție de care sper să nu mă las niciodată. Una care mă motivează, mă umple de energie uneori. Mă face să mă simt bine și relaxat sau încordat și hotărât. Îmi dă elan pentru noi începuturi sau putere pentru viziuni mai largi sau chiar noi. Nu știu dacă aș putea să o numesc activitate, îmi este greu să găsesc cuvântul corect pentru asta. Că nici ocupație nu e... cumva. Poate spuneți acum, în minte, “Hai, spune odată care e!”. Spun: sunt discuțiile cu oamenii mai deștepți decât mine. Sunt destui în jurul meu și sper să fie mereu.Și ultima întrebare... și singura legată de machiaj: pe la ce vârstă crezi că vei renunța la mască?Pot fi chiar mai concret. Știu nu doar vârsta aproximativă. Știu și anul exact! Și luna. Și chiar și ziua. Este ziua în care voi pleca din Carlaʼs Dreams!Foto: Gabriel Arsenie
