Ce analize medicale trebuie să faci după 40, 50 și 60 de ani. Lista completă pe vârste
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prevenția rămâne cel mai eficient instrument prin care putem evita afecțiunile cronice severe sau le putem depista în stadii incipiente, când șansele de vindecare sunt maxime. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) decontează o paletă largă de analize și investigații paraclinice gratuite, adaptate în funcție de vârstă, sex și factorii individuali de risc ai fiecărui pacient. Medicii de familie pot stabili ce analize sunt necesare în urma consultației preventive, în funcție de criteriile prevăzute de norme și de metodologia de screening aplicabilă.
Cuprins:
- De ce sunt importante analizele de prevenție
- Ce analize sunt recomandate după 40 de ani
- Ce investigații suplimentare se recomandă după 50 de ani
- Ce analize și investigații sunt recomandate după 60 de ani
- Screeningul pentru cancer după 60 de ani
- Analizele de prevenție nu sunt rezervate persoanelor cu boli cronice
De ce sunt importante analizele de prevenție
Multe afecțiuni pot evolua o perioadă fără simptome evidente. De aceea, consultațiile preventive pot ajuta la identificarea unor factori de risc sau a unor modificări care necesită evaluare suplimentară.
Dr. Mitucă Cosmin Răzvan, medic specialist medicină de familie, a explicat rolul analizelor de prevenție astfel, pentru Libertatea:
„Ce rol au aceste analize și investigații de prevenție pentru populația generală? Fiecare dintre noi ar trebui să conștientizeze impactul acestei metode de screening asupra stării noastre de sănătate. Screeningul reprezintă cea mai eficientă armă împotriva bolilor cronice și oncologice. Multe afecțiuni grave (neoplasmul, diabetul zaharat, insuficiența renală etc.) evoluează complet asimptomatic în primele stadii. Atunci când apar primele simptome vizibile, boala este adesea deja avansată. Prin depistarea precoce, putem să atenuăm sau chiar să oprim efectele acestor patologii în organism.”, a subliniat medicul de familie.
Analizele nu pun întotdeauna un diagnostic de certitudine. Unele pot indica un risc crescut sau o modificare care trebuie verificată prin alte teste ori printr-un consult de specialitate.
Medicii de familie sunt prima poartă a pacienților către accesul la analize de prevenție. Din păcate, la sfârșitul anului trecut, 1.055 de localități din țara noastră aveau nevoie urgentă de medici.
Ce analize sunt recomandate după 40 de ani
Pentru adulții asimptomatici cu vârsta de 40 de ani și peste, normele prevăd o serie de investigații paraclinice care pot fi recomandate în cadrul consultațiilor preventive.
Lista analizelor de bază pentru adulții de 40 de ani:
- Hemoleucogramă completă - oferă informații despre celulele sanguine și poate ajuta la identificarea anemiei sau a unor modificări hematologice.
- Proteina C reactivă (CRP) - marker de inflamație; valorile crescute pot apărea în diverse afecțiuni și trebuie interpretate în context clinic.
- Glicemie à jeun - măsoară glicemia după o perioadă de post alimentar și poate ajuta la depistarea diabetului sau a unor valori anormale ale glicemiei.
- Colesterol seric total și LDL-colesterol - contribuie la evaluarea riscului cardiovascular.
- Creatinină serică și rata de filtrare glomerulară estimată (RFGe) - oferă informații despre funcția rinichilor.
- TGO și TGP - enzime utilizate în evaluarea afectării hepatice.
- Raport albumină/creatinină în urină (RACU) - poate identifica pierderi anormale de albumină în urină, relevante în evaluarea bolii cronice de rinichi.
Pentru femeile active sexual este prevăzut și examenul microscopic al secreției vaginale, iar testarea HPV se efectuează conform metodologiei naționale de screening pentru cancerul de col uterin.
Toate analizele trebuie interpretate de medicul de familie sau de medicul specialist.
Ce investigații suplimentare se recomandă după 50 de ani
Odată cu înaintarea în vârstă, lista include și investigații pentru depistarea precoce a anumitor tipuri de cancer.
Pentru femei:
- Mamografie 2D, o dată la doi ani, pentru femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani inclusiv, conform metodologiei de screening pentru cancerul de sân.
- Pentru femeile cu risc înalt, cu vârsta între 40 și 49 de ani inclusiv, sunt prevăzute ecografia de sân și mamografia 2D anual, conform metodologiei aplicabile.
- TSH și FT4, pentru evaluarea funcției tiroidei.
Pentru femei și bărbați: Test imunologic cantitativ pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale, o dată la doi ani, începând cu vârsta de 50 de ani și până la 74 de ani inclusiv, conform metodologiei de screening pentru cancerul colorectal. Testul identifică urme de sânge care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Un rezultat pozitiv nu înseamnă automat cancer, dar necesită evaluare medicală și, după caz, investigații suplimentare.
Pentru bărbați: PSA (antigen specific prostatic), începând cu vârsta de 50 de ani, o dată la trei ani, potrivit normelor citate. PSA este o analiză de sânge utilizată în evaluarea prostatei. O valoare crescută poate apărea atât în cancerul de prostată, cât și în alte afecțiuni, astfel că rezultatul trebuie discutat cu medicul.
Ce analize și investigații sunt recomandate după 60 de ani
Pentru adulții cu vârsta de peste 60 de ani, normele prevăd investigații pentru depistarea precoce a unor afecțiuni, pe lângă evaluările stabilite în funcție de riscul individual.
Lista de analize de laborator include:
- Hemoleucogramă completă;
- Proteina C reactivă;
- Glicemie à jeun;
- Colesterol seric total;
- LDL-colesterol;
- Creatinină serică și RFGe;
- TGO și TGP;
- Raport albumină/creatinină urinară;
- Examen microscopic al secreției vaginale, pentru femeile active sexual;
- TSH și FT4, pentru femei.
- DXA - investigația pentru evaluarea densității osoase
Examinarea DXA măsoară densitatea minerală osoasă și ajută la identificarea osteopeniei și osteoporozei, afecțiuni care pot crește riscul de fracturi. Este o investigație imagistică neinvazivă, cu o doză redusă de radiații. Rezultatul se interpretează împreună cu ceilalți factori de risc, istoricul medical și recomandarea medicului.
Screeningul pentru cancer după 60 de ani
În funcție de vârstă și de sex, analizele pentru persoanele de 60 de ani includ și următoarele investigații:
- Testul imunologic pentru hemoragii oculte în materiile fecale: o dată la doi ani, până la vârsta de 74 de ani inclusiv.
- Mamografia 2D: o dată la doi ani, pentru femei până la vârsta de 69 de ani inclusiv, conform metodologiei de screening.
- Testarea HPV: pentru femei până la vârsta de 65 de ani inclusiv, conform metodologiei de screening pentru cancerul de col uterin.
- PSA (antigen specific prostatic): pentru bărbați, o dată la trei ani, potrivit normelor citate.
Limitele de vârstă sunt importante: faptul că o persoană a depășit 60 de ani nu înseamnă că toate aceste investigații se repetă anual sau că fiecare test se aplică tuturor.
Ele vor fi stabilite alături de medicul de familie sau de cel specialist, pe baza consultației și istoricului medical al pacientului.
Analizele de prevenție nu sunt rezervate persoanelor cu boli cronice
Este important de reținut că investigațiile preventive se adresează și persoanelor care nu au simptome.
Consultația preventivă îi permite medicului de familie să evalueze factorii de risc și să decidă ce analize sunt justificate. Recomandările nu se limitează la pacienții care au deja un diagnostic de boală cronică.
În același timp, o persoană care are diabet, hipertensiune arterială, o afecțiune renală sau o altă boală cronică poate avea nevoie de investigații suplimentare ori de o frecvență diferită a monitorizării. Acestea sunt stabilite separat, în funcție de afecțiune și de recomandările medicale.
După 40 de ani, analizele pentru evaluarea glicemiei, colesterolului, funcției renale și hepatice pot contribui la depistarea precoce a unor probleme de sănătate.
După 50 de ani, recomandările includ și investigații de screening pentru cancerul colorectal, de sân și de prostată, în funcție de sex și de vârstă.
După 60 de ani, evaluarea densității osoase prin DXA și continuarea screeningurilor eligibile devin, de asemenea, relevante.
Medicul de familie este cel care stabilește ce analize și investigații sunt necesare în funcție de vârstă, sex, risc și istoricul medical.
