Povestea lui Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești, pomenit pe 27 septembrie în calendarul ortodox
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 27 septembrie, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Antim Ivireanul. Sărbătoarea este marcată în calendarul ortodox din 2021 cu cruce neagră. Teolog, scriitor, tipograf, gravor, episcop și Mitropolit de Bucureşti, Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române din secolul al XVIII-lea. A fost considerat cărturarul care a vorbit cea mai frumoasă limbă română dintre toți cărturarii epocii sale.
Cuprins:
În același timp, el a fost un susținător al culturii religioase și al traducerilor cărților sfinte și de cult în limbile locale.
Nu în ultimul rând, a fost cel care a consolidat serviciul religios ortodox în limba română. Totodată, a fost cel care a fixat direcția culturii religioase în spaţiul românesc în limba română.
Cum a ajuns Antim Ivireanul din Georgia în Țara Românească?
Antim Ivireanul s-a născut în anul 1650 în Iviria (Georgia de astăzi), care se afla în acea vreme sub ocupație otomană și persană.
De tânăr, el a ales o carieră în ierarhia ecleziastică, iar activitatea în slujba bisericii și-a desfășurat-o în Ţara Românească. În împrejurări încă neclare, Andrei, așa cum l-au botezat părinţii săi, Ioan şi Maria, a fost luat în robie de turci pe când avea cam 16 ani și dus la Constantinopol, unde a trăit mai mulți ani.
Aici, cel ce avea să devină Sfântul Antim Ivireanul a învăţat mai multe limbi străine, precum greaca, araba, slava veche și s-a iniţiat în arta caligrafiei, desenului și a broderiei.
Prin 1689-1690, a fost răscumpărat de domnitorul Constantin Brâncoveanu și adus în Țara Românească unde a învățat meserii precum meșteșugul tiparului, sculptura în lemn, caligrafia, pictura și broderia.
După doar un an, Andrei s-a călugărit și a fost hirotonit preot, iar timp de trei ani, 1691-1694, a condus tipografia domnească a Mitropoliei.
Apoi, în 1696, a fost numit egumen al Mănăstirii Snagov, unde a mutat tipografia și unde a tipărit 15 cărţi - cinci în limba română, iar celelalte în arabă, greacă şi slavonă.
Începând cu 1701 și-a reluat activitatea la București, unde a tipărit alte 15 cărți. A fost înscăunat episcop de Vâlcea în 1705, iar după un an a tipărit la tipografia de la Mănăstirea Govora prima liturghie și primul molitvelnic în limba română.
Era o operă care continua ceea ce făcuse în 1679 mitropolitul Moldovei Dosoftei, la Iași, care tipărise liturghierul în limba română.
În anul 1708, Antin Ivireanul avea să fie numit Mitropolit al Țării Românești, cea mai înaltă funcție ecleziastică.
De-a lungul vieții sale, Antim Ivireanul a tipărit şi a supravegheat tipărirea a 63 de cărţi, 38 dintre acestea fiind lucrate de el însuşi în limbile română, greacă, arabă şi georgiană.
De asemenea, mitropolitul a avut marele merit de a fi înfiinţat mai multe şcoli pentru copiii săraci, unde învăţământul era gratuit.
Antim Ivireanul a fost asasinat în drum către exil
Viața lui Antim Ivireanul s-a sfârşit în mod tragic în toamna anului 1716, în același an în care Sultanul l-a înscăunat pe primului domn fanariot al Țării Românești, grecul Nicolae Mavrocordat.
În vara anului 1716 începuse un nou război, cel dintre turci şi austrieci. Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii și ale poporului român, dar și din pricina atitudinii sale antiotomane, Mitropolitul Antim a fost acuzat că ar fi avut legături cu austriecii și că ar fi că ar fi complotat împotriva a domnitorului Mavrocordat și a „puternicei împărăţii" a Sultanului.
Drept urmare, din ordinul lui Nicolae Mavrocordat, Antim a fost înlăturat din scaunul de mitropolit. El a fost arestat de autoritatea laică, iar Ieremia al III-lea, patriarhul ecumenic de la Constantinopol, l-a caterisit. De asemenea, el a fost condamnat la exil pe viață în Mănăstirea Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai.
Dar, în timp ce era condus către locul exilului, Ivireanul a fost asasinat de soldații turci care îl escortau. Aceștia i-au tăiat capul, iar trupul fără viață l-au aruncat în apele râului Tungia, lângă Adrianopol (Turcia de astăzi).
Sfântul Antim Ivireanul a fost trecut în rândul Sfinţilor de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în iunie 1992. De atunci, creștin ortodocșii români îl prăznuiesc în fiecare an în ziua de 27 septembrie.
Ctitor al Mănăstirii Antim din București
Dincolo de impresionanta operă tipografică, Mitropolitul Antim Ivireanul a ctitorit una dintre cele mai frumoase mănăstiri din București, și anume mănăstirea cu hramul „Toți Sfinții” , care este cunoscută azi ca Mănăstirea Antim.
Situată în zona Unirii, în apropiere de Dealul Mitropoliei, mănăstirea poartă hramul Toți Sfinții din București. A fost ridicată între anii 1713 și 1715 după planurile realizate chiar de Mitropoliul Țării Românești.
Multe dintre scrierile lui Antim s-au păstrat până în zilele noastre. Pentru această mănăstire el a întocmit așa-numitul „Așezământ al Mănăstirii Antim”, un fel de „regulament de organizare și funcționare” a lăcașului sfânt.
Acesta a fost lăsat ca un testament al său, cu rânduieli întru ajutorarea copiilor săraci dornici să învețe, a oamenilor săraci și a străinilor.
Rugăciunea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul
„Dumnezeule şi Părinte al Domnului nostru Iisus Hristos, Cel care m-ai ridicat din patul meu şi m-ai îndrumat până în acest ceas al rugăciunii, dă-mi harul Tău, deschizându-mi gura.
Călăuzeşte-mă cu Duhul Tău cel Sfânt şi învaţă-mă îndreptările Tale. Câte ţi-am greşit până în acest ceas, cu cuvântul, cu fapta sau cu gândul, cu voie ori fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă, după mare mila Ta. Că dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la Tine este izbăvirea.
Tu eşti Unul Sfânt, ajutător puternic şi apărător al vieţii noastre şi pe Tine Te laudă toată zidirea în veci. Amin”.
Nici lăzi, au orice fel de boarfe, în beserică să nu se pue, căci casa lui Dumnezeu nu iaste casă de neguţătorie, ci să stea pururi locul în beserică limpede şi curatSfântul Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești
