Cafeaua fără cofeină. Cât de sănătoasă este cafeaua decofeinizată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cafeaua este una dintre cele mai cunoscute și consumate băuturi din întreaga lume. Cu cofeină sau decofeinizată, băutura caldă ori rece este întotdeauna o alternativă când vine vorba de un plus de energie pentru organism. Cafeaua fără cofeină a început să fie tot mai consumată de către persoanele care vor să limiteze aportul de cofeină, dar cât de sănătoasă este cafeaua decofeinizată?
Cuprins:
- Cafea fără cofeină - Ce înseamnă cafea decofeinizată
- Cum se obține cafeaua decofeinizată
- Metode de decofeinizare a cafelei
- Metode de preparare a cafelei decofeinizate
- Beneficiile consumului de cafea decofeinizată
- Contraindicații ale cafelei fără cofeină
- Valori nutriționale pentru 100 g de cafea fără cofeină
- Curiozități despre cafeaua decofeinizată
Cafeaua este o băutură revigorantă obținută din boabe de cafea și se găsește pe piață atât cu cofeină, cât și decofeinizată. Citește mai jos cum se obține cafeaua decofeinizată și care sunt beneficiile consumului de cafea fără cofeină.
Cafea fără cofeină - Ce înseamnă cafea decofeinizată
Cafeaua fără cofeină reprezintă o variantă mai ușoară a cafelei tradiționale, dar la fel de gustoasă și aromată. Este o alternativă mai sănătoasă pentru persoanele care urmăresc diminuarea aportului de cofeină, se obține din sortimente diferite de cafea și trece printr-un proces complex de decofeinizare pentru a reieși un gust similar cu cel al cafelei clasice.
Cum se obține cafeaua decofeinizată
Cafeaua decofeinizată se obține din boabe de cafea din care a fost extrasă cel puțin 97% din cantitatea de cofeină. Boabele sunt decofeinizate înainte de a fi prăjite și ulterior măcinate. Există mai multe metode prin care se extrage cofeina din boabele de cafea, iar printre cele mai utilizate sunt: folosirea apei, a solvenților organici ori folosirea dioxidului de carbon.
Prima procedură ce a constat în decofeinizarea cafelei a fost înventată în 1903, de către Ludwig Roselius, un negustor german de cafea care folosea benzenul, o hidrocarbură cu potențial toxic. Patentul a fost ulterior făcut public în Statele Unite ale Americii, pe 1 Septembrie 1908.
Fiecare proces de decofeinizare modifică aroma cafelei, deoarece cafeina este componenta care dă gust și savoare specifică băuturii. Valorile nutritive ale cafelei decofeinizate sunt aproape identice cu cele ale cafelei normale, exceptând nutrienții care există în cofeină. Culoarea poate fi ușor diferită, iar gustul mai blând, nu la fel de amărui precum cel al cafelei cu cofeină.
Metode de decofeinizare a cafelei
Cafea decofeinizată cu apă
Boabele de cafea verde, crude și neprăjite, se pun într-o baie de aburi. În apă se vor umfla, se înmoaie și devin permeabile. Scufundarea lor în apă favorizează dizolvarea tuturor substanțelor hidrosolubile precum: acizi, proteine, zaharuri, cafeină etc. Se repetă același proces de câteva ori până apa ajunge la saturație. Cofeina este îndepărtată prin filtrare cu carbon activ, apoi apa de decofeinizare se folosește în următoarea etapă.
Următoarea etapă, decofeinizarea propriu zisă, se face printr-o manieră similară. Boabele se pun în baie de aburi, se permeabilizează, apoi sunt spălate cu apa de decofeinizare ce a fost pregătită în prima etapă. Prin principiul osmozei, apa de decofeinizare extrage doar cofeina din boabele de cafea verde.
Principiul osmozei este explicat prin faptul că, boabele de cafea verde din a doua etapă conțin cofeină, în timp ce apa de decofeinizare nu conține cofeină, iar puse împreună acestea două vor urma procesul natural de echilibrare a concentrației de cofeină. Astfel, jumătate din cofeină va migra din boabe de apă de decofeinizare.
Cafea decofeinizată cu dioxid de carbon, Swiss Water
Dioxidul de carbon este un gaz inert ce este folosit pe scară largă în industria alimentară, mai exact și în suc acidulat sau apă minerală. La presiune și temperatură ridicată, dioxidul de carbon dizolvă ușor cofeina. Boabele de cafea sunt pregătite la abur fierbinte pentru decofeinizare, ele absorb apa, apoi se umflă și devin permeabile, iar în cuva presurizată cu dioxid de carbon la 300 atmosfere, boabele sunt spălate cu apă la 65 de grade Celsius. Astfel, în aceste condiții, dioxidul de carbon este solvent selectiv doar pentru cofeină, restul precursorilor aromatici rămân în boabele de cafea verde.
Atunci când concentrația de cofeină crește, apa trece printr-un elevator de filtre cu carbon activ, dioxidul este colectat, lichefiat și reintrodus în cuva presurizată. Filtrele de carbon au rolul de a reține cofeina din apa de decofeinizare. Acest proces este oprit în momentul în care cofeina scade la nivelul dorit.
Cafea decofeinizată cu acetat de etil
Acetatul de etil, Sugar Cane, este un lichid curat, limpede, cu miros dulce și aromă frucată. Acesta se poate obține natural, prin fermentarea trestiei de zahăr, sau sintetic, prin reacția alcoolului etilic cu acidul acetic.
Acetatul de etil este prezent în mod natural în fructe precum anans, măr sau kiwi, dar și în alimente precum cartof copt ori brânză albastră, și este folosit ca aromatizant în dropsuri și gumă de mestecat. Este solvent pentru cofeină, dizolvă doar cofeina din cafeaua verde, iar atunci când este folosit cu scopul de decofeinizare procesul se mai numește și Sugar Cane, trestie de zahăr.
În procesul de decofeinizare, prima etapă este similară cu metodele celelalte, boabele sunt băgate în baie de abur, se umflă, se înmoaie și absorb o cantitate redusă de apă. Permeabilizarea boabelor mărește suprafața de contact cu soventul ce este folosit pentru decofeinizare. Ulterior, boabele de cafea verde sunt scufundate într-o baie de acetat de etil, cofeina aderă la moleculele de acetat de etil, acesta încărcat cu cofeină se filtrează cu carbon activ.
Acetatul de etil purificat de filtrul de carbon este apoi reintrodus în baia de decofeinizare, iar procesul se repetă până când se obține concentrația dorită de cofeină. După decofeinizare, boabele sunt uscate în vid, acetatul de etil se evaporă complet și umiditatea din boabele de cafea revine la valoare standard.
Metode de preparare a cafelei decofeinizate
- Cafea decofeinizată făcută la ibric - este una dintre cele mai vechi metode, dar cu un rezultat aromat și puternic de fiecare dată;
- Cafea fără cofeină la filtru - o variantă simplă și rapidă de pregătire a cafelei, care nu oferă un gust atât de intens, dar o aromă aparte;
- Cafea decofeinizată făcută în presa franceză - o metodeă clasică de preparare care oferă un gust aromat și intens.
Beneficiile consumului de cafea decofeinizată
Conține antioxidanți benefici
Chiar dacă în timpul procesului de decofeinizare, cafeaua își pierde aproximativ 15% din cantitatea de antioxidanți, rămân 85% dintre proprietăți care îmbunătățesc sănătatea organismului în mod natural.
Încetinește degradarea funcțiilor cerebrale
Cafeaua, în general, chiar și cea fără cofeină, are un efect pozitiv pentru creier și îmbunătățește procesul natural de îmbătrânire. Consumul de cafea, datorită acidului clorogenic, protejează neuronii și previne bolole neurodegenerative precum Parkinson sau Alzheimer.
Ameliorează simtpomele de arsuri la somac
Cafeaua decofeinizată poate ameliora efectele incofortabile ale refluxului acidului gastric sau arsuri la stomac. Cafeaua fără cofeină poate provoca un reflux mult mai mic sau chiar deloc, în funcție de toleranța pentru cofeină.
Alte beneficii ale consumului de cafea fără cofeină
- Poate ajuta la scăderea riscului de diabet de tip 2; Consumul de cafea, atat normal, cat si decofeinizat, a fost legat de reducerea riscului de diabet de tip 2. Fiecare ceasca zilnica poate reduce riscul cu pana la 7% [1, 2, 3, 4]. Acest lucru sugereaza ca alte elemente decat cofeina pot fi responsabile pentru aceste efecte protectoare [5].
- Poate îmbunătăți calitatea somnului;
- Poate reduce riscul de boli cardiovasculare;
- Poate minimiza apariția cancerului de prostată datorită cantității mari de trigonelină, chinină și cafeestol;
- Normalizează tensiunea arterială;
- Cafeaua decofeinizată poate reduce riscul de cancer la prostată.
Contraindicații ale cafelei fără cofeină
Consumul de cafea decofeinizată nu cunoaște efecte nocive, însă pot exista cazuri, în funcție de toleranța fiecărei persone, când poate provoca:
Poate interfera cu absorbția fierului - datorită acidului clorogenic, chiar și în cantitate mai mică, poate inhiba absorbția de fier.
Poate provoca somnolență - cafeaua fără cofeină, spre deosebire de cea normală, poate provoca stări de somnolență sau dureri de cap.
Cafeaua decofeinizată poate reduce tensiunea arterială, și nu este indicată în cazul pacienților hipotonici.
Valori nutriționale pentru 100 g de cafea fără cofeină
- Proteine: 0,1 grame (0 kcal);
- Grăsimi: 0 grame (0 kcal);
- Carbohidrați: 2,8 grame (11 kcal).
Curiozități despre cafeaua decofeinizată
- Cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată este obținută din aceleași boabe de cafea, doar diferă procesul de obținere pentru fiecare în parte.
- 1 din 10 consumatori de cafea aleg să bea cafea decofeinizată, potrivit unei statistici a Asociației Naționale a Caflei din SUA.
- Cafeaua decofeinizată nu este lipsită de cofeină, ci își păstreză în compoziție un procent ce poate oscila.
- Cafeaua fără cofeină poate duce la creșterea colesterolului. Consumul poate mări nivelul de colesterol LDL.
- Solvenții folosiți în procesul de decofeinizare pot fi nocivi pentru organism.
Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.
bartusgeorgiana 11.07.2023, 01:00
Un articol util pentru iubitorii de cafea
ElenaMA 21.09.2023, 17:52
Cred că varianta cu cofeină e mult mai bună
MirunaI 21.09.2023, 19:06
Depinde de gusturile fiecăruia în acest caz
EmiM 21.09.2023, 19:30
mi-a placut foarte mult acest articol
MaraM 21.09.2023, 20:01
o zi frumoasa incepe cu o cafea buna