Când nu se fac nunți în 2025
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zilele și perioadele când nu se fac nunți în 2025 coincid cu posturile de peste an stabilite de Biserică. În cazul în care vreți să programați cununia religioasă în anul 2025 este bine să știți când nu se fac nunți și care sunt posturile importante.
Cuprins:
De ce nu se fac nunți în post
Botezul și nunta sunt unele dintre cele mai importante evenimente din viața unui om și, de cele mai multe ori, ne dorim să fie o zi specială în care să-i avem alături pe cei dragi. Dar pentru că nunta este un motiv de bucurie și sărbătoare, Biserica nu oficiază cununiile în zilele de post.
Potrivit tradiției creștine, zilele de post și posturile importante de peste an sunt cele când nu se fac nunți în 2025.
Biserica Ortodoxă are reguli stricte privind sărbătorile religioase. Organizarea unei nunți în timpul postului ar fi în contradicție cu aceste reguli și tradiții, care sunt respectate de credincioși pentru a menține ordinea și sfințenia practicilor religioase.
Interdicția de a face nunți în post este explicată de către anumiți teologi în două moduri:
Posturile sunt perioade de rugăciune, pocăință, și reținere de la plăcerile lumești, inclusiv mâncare, băutură și alte forme de satisfacție. Nunțile, pe de altă parte, sunt evenimente de bucurie, veselie și sărbătoare, iar atmosfera de sărbătoare a unei nunți nu este în concordanță cu spiritul de pocăință și reculegere din timpul postului.
Pe de altă parte, postul este văzut ca un timp de asceză, o practică spirituală prin care credincioșii se concentrează pe îmbunătățirea relației lor cu Dumnezeu. O nuntă, care este un eveniment social și festiv, ar putea distrage atenția de la această uniune spirituală.
De aceea, nunțile sunt programate de obicei în afara perioadelor de post, cum ar fi Postul Mare, Postul Crăciunului, Postul Sfinților Apostoli și Postul Adormirii Maicii Domnului.
Când nu se fac nunți în 2025
Zilele în care nu se fac nunți în 2025 sunt următoarele:
- În toate zilele de post de peste an;
- În zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora;
- 1-2 februarie - Întâmpinarea Domnului;
- 24 februarie - 27 aprilie - De luni, după Lăsatul Secului de carne pentru Postul de Paște, și până Duminica Sfântului Apostol Toma
- 28-29 mai - Înălțarea Domnului;
- 7-9 iunie - Rusaliile;
- 16 iunie-28 iunie - Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel;
- 31 iulie-14 august - În Postul Adormirii Maicii Domnului;
- 15 august - Adormirea Maicii Domnului;
- 29 august - Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul;
- 13-14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci;
- 15 noiembrie - 24 decembrie - Postul Nașterii Domnului;
- 25 decembrie 2025 - 6 ianuarie 2026 - În intervalul dintre Crăciun și Bobotează.
Când pică Paștele în 2025
Dacă vrei să-ți programezi nunta, este bine să știi când pică Paștele în 2025.
Așadar, în 2025, Paștele Ortodox și Paștele Catolic pică în aceeași zi. În 2025, Paștele Ortodox pică duminică, 20 aprilie, în aceeași zi cu Paștele Catolic. Floriile ortodoxe 2025 vor avea loc duminică, pe 13 aprilie 2025, iar Floriile catolice 2025 vor fi, de asemenea, tot în ziua de duminică, 13 aprilie.
Ce sunt praznicele împărătești și când sunt
Praznicul sau prăznuirea este ziua în care Biserica sărbătorește un eveniment din istoria mântuirii, un sfânt sau sfinte moaște. Praznicul este o comemorare liturgică și spirituală a Bisericii la care se cântă în slujbele Bisericii rugăciuni și imnuri. Praznicele împărătești sunt acele sărbători mari, sărbătorile Maicii Domnului și ale sfinților importanți.
Praznicele împărătești sunt, așadar, sărbătorile importante creștine:
- 1 ianuarie – Anul Nou (miercuri);
- 2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou (joi);
- 6 ianuarie – Bobotează (luni);
- 7 ianuarie – Sfântul Ion (marți);
- 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (vineri);
- 18 aprilie – Vinerea Mare (vineri);
- 20 aprilie – Paștele ortodox (duminică) ;
- 21 aprilie – A doua zi de Paște (luni);
- 1 mai – Ziua Muncii (joi);
- 1 iunie – Ziua copilului (duminică);
- 8 iunie – Rusaliile (duminică);
- 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni);
- 15 august – Sfânta Maria (vineri);
- 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică);
- 1 decembrie – Ziua Marii Uniri (luni);
- 25 decembrie – Crăciunul (joi);
- 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri).
Zile libere pentru nunți în 2025
Salariații pot primi zile libere plătite pentru evenimente speciale în familie după cum urmează:
- căsătoria salariatului – 5 zile libere (cinci zile lucrătoare)
- nașterea unui copil – 5 zile libere (cinci zile lucrătoare). La acestea se pot adăuga alte 10 zile libere (zece zile lucrătoare) dacă angajatul a urmat un curs de puericultură (concediu paternal) căsătoria unui copil – 3 zile libere
Tradiții de nuntă în România
În România, tradițiile de nuntă sunt bogate și variate, fiind influențate de regiunea în care au loc și de obiceiurile locale.
Cununia religioasă este centrul tradițiilor de nuntă din România. Mirele și mireasa sunt cununați în biserică, în cadrul unei slujbe speciale, în fața lui Dumnezeu, a preotului și a martorilor. În timpul slujbei, mirii poartă coroane pe cap (cununi), simbolizând încoronarea lor ca rege și regină a propriei familii.
Tradiția spune că mireasa trebuie să fie îmbrăcată în rochie albă, deoarece simbolizează puritatea. În ziua nunții, este bine că tânără să aibă la ea o monedă (pentru că noul cuplu să se bucure de un trai îmbelșugat)și să poarte o bijuterie veche de familie, (simbol al legăturii strânse a mirilor cu familia), ceva împrumutat (să le amintească de sprijinul celor apropiați și al prietenilor) și o jartiera albastră (simbol al fidelității).
Proaspeții însurăței trebuie să dea startul petrecerii, fiind protagoniștii celui dintâi dans, fie pe ritmurile unui vals, fie pe cele ale cântecului lor preferat. Apoi, mireasa va dansa cu socrul mare, iar mirele cu soacra mică. Înainte de începerea ospățului, e bine că nașul să propună un toast în cinstea mirilor.
La rândul lor, aceștia trebuie să răspundă prin mulțumiri adresate invitaților care iau parte la eveniment.
Hora miresei este o tradiție specifică României, în care nuntașii formează un cerc și dansează Hora, un dans popular românesc. Mireasa este adusă în centrul horei și se dansează în jurul ei, iar ulterior se alătură și mirele.
Tortul miresei va fi tăiat împreună de cei doi miri, iar lor le vă reveni prima porție. Cei doi își dau unul altuia cate o bucățică de tort, gest care simbolizează implicarea reciprocă în relație.
Furatul miresei este o tradiție plină de umor în care, în timpul petrecerii de nuntă, mireasa este „furată” de un grup de prieteni sau de rude. Mirele trebuie să negocieze cu „răpitorii” pentru a-și recupera mireasa, oferindu-le băuturi, bani sau îndeplinind o provocare amuzantă.
Momentul în care se arunca buchetul miresei e așteptat de mai toate tinerele necăsătorite. Mireasa le cheamă pe ringul de dans, iar cea care vă prinde buchetul vă fi următoarea care își vă întemeia un cămin.
Spre dimineața, nașa da jos voalul de pe capul miresei și îi pune un batic, simbol al faptului că ea a trecut în rândul femeilor aflate la casa lor. Voalul se va așeză pe capul fetei care a prins buchetul miresei.
Cavalerilor le e rezervat momentul în care mirele îi scoate cu dinții jartiera miresei și o aruncă spre cercul burlacilor. Cel care prinde jartiera trebuie să o pună pe piciorul fetei care a prins buchetul miresei, iar apoi să o invite la dans. Se spune că el va fi următorul care-și vă pune pirostriile.
Darul de nuntă este o tradiție în care invitații oferă mirilor bani, uneori și cadouri. Acest dar este pus într-un plic și oferit într-un moment special al serii, adesea în timpul unui dans sau al unui toast. Acest obicei este văzut ca un sprijin pentru tinerii căsătoriți în viața lor de început.
Sursă foto - Shutterstock.com
