Când pică Paștele în 2025

Paștele se celebrează la o dată diferită an de an. Pentru calcul exact al sărbătorilor pascale, se iau în considerare două fenomene naturale și anume: echinocțiul de primăvară și Luna plină. Vezi când pică Paștele Ortodox și cel Catolic în 2025.

De ce Paștele Ortodox și Catolic se sărbătoresc la date diferite

În timp ce data Paștelui poate varia de la an la an, sărbătoarea propriu-zisă este întotdeauna celebrată în prima duminică de după prima lună plină care apare după echinocțiul de primăvară, fenomen care se produce la 20 sau la 21 martie.

Pentru a fi și mai exacță, data Paștelui este calculată în funcție de ciclurile solare și lunare, cu o bază de 19 ani. Această metodă de calcul este cunoscută sub denumirea de ciclu pascal.

În baza acestei metode, data la care pică Paștele este cuprinsă între 22 martie și 25 aprilie, cu unele excepții.

În același timp, trebuie să știi că ziua de Paște nu pică întotdeauna în aceeași zi, deoarece biserica ortodoxă calculează Paștele raportându-se, așa cum spuneam, la echinocțiul de primăvară după calendarul iulian, pe stil vechi, în timp ce biserica catolică calculează același eveniment astronomic folosind calendarul gregorian.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

 Formula folosită atât de est, cât și de vest provine de la Primul Conciliu de la Niceea, care s-a ținut în anul 325 d.Hr. și care a cerut ca Paștele să fie sărbătorit după solstițiul de primăvară.

Când pică Paștele în 2025

În 2025, Paștele Ortodox și Paștele Catolic pică în aceeași zi. În 2025, Paștele Ortodox pică duminică, 20 aprilie, în aceeași zi cu Paștele Catolic.

Floriile ortodoxe 2025 vor avea loc duminică, pe 13 aprilie 2025, iar Floriile catolice 2025 vor fi, de asemenea, tot în ziua de duminică, 13 aprilie.

După o pauză de 8 ani de la ultima dată când Învierea Mântuitorului Iisus Hristos a fost sărbătorită în aceeași zi de către creștini și catolici, la data de 16 aprilie 2017, credincioșii se vor bucura din nou de o celebrare comună.

În ultimii ani s-a observat că cele două sărbători pot fi celebrate cu o diferență de timp între 1 și 5 săptămâni. Anul 2028 va fi următorul în care Paștele catolic și cel ortodox vor coincide, după sărbătorirea lor în anul 2025.

Când pică Paștele Ortodox în următorii ani

• Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie;
• Paștele Ortodox 2027 – 2 mai;
• Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie;
• Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie;
• Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Când pică Paștele Catolic în următorii ani

• Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
• Paștele Catolic 2027 – 28 martie
• Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
• Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
• Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie

Simbolul Luminii Sfinte de Paște

Lumina în Noaptea de Înviere are o însemnătate puternică în rândul credincioșilor și reprezintă un miracol, mai ales că Lumina Sfântă apare ca o minune la Sfântul Mormânt din Ierusalim. Este un simbol care semnifică puterea binelui în fața răului, biruința, credința și puterea de vindecare. Este modul prin care oamenii cred în miracole.

Lumina Sfântă se ia de la biserică, în Noaptea de Înviere, și se aduce acasă cu ajutorul unei lumânări, care ulterior se păstrează, după ce flacăra s-a stins. De asemenea, de pe masa de Paște nu trebuie să lipsească nici lumânările aprinse, deoarece în felul acesta te vei bucura de unul dintre cele mai importante simboluri ale sărbătorii.

Tradiții și obiceiuri în zilele din Săptămâna Mare, înainte de Paște

Încă din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, credincioșii respectă o mulțime de tradiții.

În Lunea Patimilor este a doua denie din Săptămâna Mare și este dedicată vieții lui Iosif, vândut pe 30 de arginți.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

În Marțea Mare, potrivit tradiției, gospodinele fac treburi în casă și pe lângă gospodărie.

Până miercuri se mai poate spăla, călca și se pot face treburi gospodărești.

Joia Mare din Săptămâna Patimilor este ziua în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică pentru a împărți bucate de post.

În Joia mare, se face pasca, se face cozonac de Paște, dar este și ziua în care se vopsesc ouăle.

Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.

Vinerea Mare mai este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Este ziua în care, conform tradiției, Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce.

În Sâmbăta mare, care încheie Săptămâna Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad până la Adam şi Eva (izgoniţi şi osândiţi după înfăptuirea păcatului originar), ruperea lanţurilor care-i ţineau pe aceştia în întuneric şi obţinerea promisiunii vieţii veşnice pentru fiecare om care crede în Dumnezeu. Este o zi a tăcerii şi a aşteptării Învierii.

Tradiții și obiceiuri de Paște

Conform tradiției, în anumite zone ale țării, la miezul nopții dintre zilele de sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc din somn atunci când bat clopotele, se spală cu apă curată, își pun haine noi, iau o lumânare și merg spre biserică.

Fetele şi flăcăii obişnuiesc în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi.

Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint.

Se spală cu apa pentru a fi sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.

Tradiţia mai spune spune că de Paște trebuie să îți înnoiești garderoba. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii semnifică purificarea corpului şi a sufletului.

Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei trebuie să mănânce un ou roşu şi pască: să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul.

Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.

În Banat, oamenii obișnuiesc ca în prima zi de Paște să ia o linguriță de Paști, vin cu pâine sfințite, dimineața, înainte de micul dejun.

În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spală cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase.

În Banat, oamenii obișnuiesc ca în prima zi de Paște să ia o linguriță de Paști, vin cu pâine sfințite, dimineața, înainte de micul dejun.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată, după Paște

Săptămâna Luminată în tradiția creștină ortodoxă marchează evenimentul central al credinței creștine – învierea lui Isus Hristos.

Paștele este cea mai importantă sărbătoare a creștinismului, iar Săptămâna Luminată este momentul în care credincioșii sărbătoresc și se bucură de această înviere, considerată a fi izvorul speranței și al vieții veșnice pentru toți cei care cred. Este o perioadă de reînnoire spirituală și de întărire a credinței în învierea lui Hristos.

Prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos este Săptămâna Luminată, care se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii (n.r. a Sfântului Apostol Toma).

Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Această săptămână este caracterizată de bucurie și solemnitate, marcând învierea lui Isus Hristos. Este o perioadă în care credincioșii sărbătoresc și se bucură de biruința lui Hristos asupra morții și asupra păcatului.

În timpul Săptămânii Luminate, se desfășoară numeroase slujbe religioase, iar credincioșii participă la rugăciuni, liturghii și alte activități spirituale care sărbătoresc evenimentul Paștelui.

Lunea Luminată, prima zi după Duminica Paștelui, când se deschid porțile Raiului și ale iertării. Datina spune că, în această zi, finii se duc în vizită la nași, cu colaci, pască și ouă roșii, în timp ce copiii merge la părinți.

A doua zi din Săptămâna Luminată poartă numele de Marţea Albă, iar în această zi se spune că nu se lucrează, nu se spală şi nu se calcă.

Zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Luminată sunt zile cu „harți”, adică există dezlegare la mâncărurile de dulce.

Joia din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Joia Verde, pentru că de ziua aceasta depinde recolta. Este o zi în care se cinstesc grădinile şi grânele.

În fiecare an, în prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxa sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii.

Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară un loc aparte. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii.

Ultima zi din Săptămâna Luminată poartă numele de Duminica Tomii și marchează momentul în care Isus se arată Apostolilor, printre care și Toma Necredinciosul.

Citește și: Care este semnificaţia simbolurilor de Paşte

Sursă foto: 123rf.com

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News