Cât se poartă mărțișorul și ce se face cu el
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 1 Martie, odată cu sosirea primăverii, românii celebrează un obicei străvechi plin de simbolism și tradiție: Mărțișorul. Acest mic talisman este dăruit cu multă bucurie, fiind un simbol al renașterii naturii, al speranței, belșugului și norocului. Mărțișorul este o tradiție specifică spațiului românesc și balcanic, cu o istorie fascinantă, ale cărei rădăcini datează din vremuri îndepărtate. Cum a luat naștere acest obicei, ce simbolizează, cât se poartă mărțișorul și ce se face cu el vei afla în rândurile următoare.
Cuprins:
Ce este mărțișorul
Prima zi a lunii martie este întâmpinată cu mare bucurie și cu mult optimism deoarece anunță sosirea primăverii. De 1 Martie, femeile primesc un mărțișor, un mic obiect care poate fi un ghiocel, o buburuză, o rândunică, un trifoi norocos, etc. și care este împodobit cu un șnur alcătuit din două fire împletite colorate în alb și roșu.
Legenda mărţişorului spune că șnurul semnifică trecerea de la iarnă la primăvară. Înainte de secolul al XIX-lea, șnurul mărțișorului avea diferite culori, în funcție de regiune. În județul Mehedinți și în comunitățile de aromâni șnurul era alb-negru, în timp ce în județele Vâlcea, Romanați, Argeș, Neamț și Vaslui era roșu. De asemenea, în Brăila se împleteau un fir negru și unul roșu, iar în Vrancea tradițională era combinația alb-albastru. În unele zone din sudul Transilvaniei și Moldova, șnururile aveau mai multe culori, iar materialele variau de la lână, la in, bumbac sau mătase.
Ce semnificație are mărţişorul
Mărțișorul este adesea însoțit de flori de primăvară, iar ghiocelul este cel mai reprezentativ dintre acestea. Potrivit credințelor populare, persoana care poartă acest simbol al primăverii va fi protejată de rele și va avea parte de noroc și de bunăstare pe toată durata anului. Acest gest simbolic reflectă recunoștința pentru revenirea naturii la viață, pentru zilele mai lungi și pentru fertilitatea pământului pregătit pentru recoltele viitoare. Termenul de „mărțișor” provine dintr-o variantă arhaică a cuvântului „martie”, și anume „marț”, căruia i s-a adăugat sufixul diminutival „-ișor”. În unele zone ale țării era cunoscut și sub numele de „mărțiguș”, aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia.
Originea mărțișorului
Originea tradiției mărțișorului nu este cunoscută cu exactitate. Cu toate acestea, se presupune că acest obicei își are rădăcinile atât în cultura românească, cât și în tradițiile popoarelor vecine. Spre exemplu, bulgarii au o tradiție similară, care poartă denumirea de „Martenitsa” și care este legată de caprticioasa Baba Marta, o figură mitologică asemănătoare Babei Dochia din mitologia românească. Se crede că această tradiție are rădăcini daco-tracice, fiind legată de întemeierea la sud de Dunăre în anul 681 d.Hr. a primului hanat (n.n. – teritoriu condus de un han).
Acest obicei a fost transmis de-a lungul secolelor, înainte de romanizarea dacilor și de slavizarea popoarelor de pe malul celălalt al Dunării. Alte teorii și scrieri plasează începuturile sărbătorii mărțișorului în timpul Imperiului Roman, atunci când Anul Nou începea pe 1 martie. Această zi marca Matronalia, un festival dedicat zeului Marte, care în mitologia romană nu era doar zeul războiului, ci și protectorul primăverii, al fertilității și agriculturii. De fapt, Anul Nou avea să fie sărbătorit de romani în prima zi a primăverii până în secolul al XVIII-lea.
Când au apărut primele mărțișoare
O serie de descoperiri arheologice care au fost realizate la Schela Cladovei, în județul Mehedinți, au scos la suprafață numeroase pietricele de râu vopsite în alb și roșu, care erau înșirate pe o ață. Se presupune că acestea ar data din urmă cu aproximativ 8.000 de ani și indică o posibilă legătură cu tradiția mărțișorului de astăzi.
Prima mențiune documentară care face referire la mărțișor apare în lucrarea „Mărțișorul la români”, care a fost publicată în 1830 de cărturarul Iordache Golescu. De asemenea, folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea intitulată „Sărbătorile la români” că în anumite regiuni din țară - Moldova, Muntenia, Dobrogea și Bucovina - copiii purtau la mână sau la gât un fir de ață alb-roșu de care era agățat un bănuț din aur sau din argint, mai precizează sursa citată anterior. Acesta era ulterior folosit pentru a cumpăra pâine, caș proaspăt și vin roșu.
Cel mai vechi mărțișor păstrat în România datează din 1879 și are forma unei inimi din argint. Un alt exemplu, realizat în 1898, înfățișează o rândunică în zbor. Ambele sunt astăzi parte din colecția unui pasionat din București.
Legendele mărțișorului
Un vechi mit povestește despre un tânăr curajos care a eliberat Soarele, închis de un zmeu într-un palat îndepărtat. Soarele, care coborâse pe Pământ sub forma unei fete fermecătoare, fusese răpit, iar fără lumina sa, lumea devenise mohorâtă, păsările nu mai cântau, iar copiii nu se mai jucau. Hotărât să aducă din nou bucuria pe Pământ, tânărul voinic a călătorit un an până când a găsit palatul zmeului, unde l-a provocat la luptă.
El a înfrânt creatura și a eliberat fata, care s-a ridicat din nou pe Cer, umplând lumea de lumină și de căldură. Deși primăvara a venit și oamenii erau iar veseli, tânărul, slăbit de luptă, zăcea în zăpadă. Din rănile sale sângele s-a prelins pe omătul alb, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit primii ghiocei. Se spune că din acel moment, oamenii au început să împletească două fire, unul roșu și unul alb, care simbolizează curajul și sacrificiul tânărului, dar și renașterea și speranța aduse de primăvară, scrie Wikipedia.
O altă poveste, păstrată în tradiția moldovenească de dincolo de Prut, spune că frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii într-o zi de 1 Martie și a văzut cum de sub stratul de omăt răsărea un ghiocel. Pentru că floarea era prea firavă, a îndepărtat zăpada și ramurile spinoase ale unui porumbar. Însă, văzând acest gest, Iarna s-a înfuriat și a trimis vânturi reci și ger năprasnic, care au înghețat floarea. Primăvara a încercat să o protejeze, dar s-a rănit la un deget în mărăcini, iar o picătură de sânge s-a prelins pe ghiocel, care, astfel a reînviat. Astfel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului amintesc de acest moment, simbolizând sângele fierbinte al vieții și puritatea zăpezii topite.
Cât timp se poartă mărțișorul și ce se face cu el
Conform tradiției, în sudul țării, mărțișorul trebuie purtat până la sfârșitul zilelor Babelor, care sunt între 1 și 9 martie. Potrivit legendei, Baba Dochia, o figură mitologică ce simbolizează sfârșitul iernii, ar fi tors pentru prima dată firul alb-roșu în timp ce număra zilele rămase până la sosirea primăverii, transformându-l într-un simbol al trecerii timpului. Însă, deși firele mărțișorului pot fi împletite oricând de-a lungul anului, acest gest dobândește puterea sa magică doar în perioada consacrată. Dacă nu este respectat momentul potrivit, firul își pierde valoarea și nu mai are nici o încărcătură simbolică.
De asemenea, în Dobrogea, mărțișorul se poartă de către fete și copii până la primul semn clar că iarna s-a încheiat și a venit primăvara, și anume apariția pe cer a rândunelelor și a berzelor. Când zăresc primele păsări călătoare, localnicii aruncă mărțișoarele în aer, în direcția păsărilor. Ei își pun o dorință și pentru ca aceasta să se împlinească, iar talismanele nu trebuie să cadă pe pământ, ci trebuie prinse și păstrate cu grijă tot anul.
În schimb, în Transilvania, mărțișorul se poartă până când fata zărește primul copac înflorit. Ea trebuie să-și pună o dorință și leagă șnurul de o creangă înflorită pentru ca dorința să se împlinească. De asemenea, tot în această regiune, mărțișoarele sunt atârnate la uși, la ferestre și de coarnele animalelor din ogradă deoarece se consideră că astfel pot alungate duhurile rele.
În Moldova, tradiția este inversată: femeile oferă mărțișoare bărbaților, care le poartă până pe 9 martie, moment în care le dăruiesc înapoi ca semn de apreciere. Și în Bucovina, fetele oferă băieților mărțișoare făcute chiar de ele și primesc la rândul lor talismanele primăverii sau mici cadouri pe 8 martie. Acestea sunt purtate câteva zile, ca semn al reînnoirii și al speranței în vremuri mai bune.
În alte regiuni, mărțișorul se poartă toată luna martie, iar în unele județe este purtat doar în primele două săptămâni din martie. Apoi, odată dat jos, se leagă de ramura unui pom fructifer înflorit sau se așează sub o piatră pentru a aduce noroc și sănătate.
Cum este celebrat mărțișorul în alte țări
Deși mulți consideră că mărțișorul este o sărbătoare tradițională românească, acest obicei este întâlnit și în alte zone din Europa de Est. În afară de România și de Bulgaria, tradiția oferirii unui simbol al primăverii este prezentă și în Republica Moldova, Serbia, Albania, Macedonia și chiar în unele zone din Rusia, fiecare dintre aceste țări având propriile elemente specifice.
De exemplu, în Republica Moldova, la fel ca în regiunea Moldova din România, mărțișoarele nu sunt oferite doar femeilor, ci și bărbaților. În schimb, în Bulgaria, în afară de clasicul șnur alb-roșu, se oferă și două figurine din lână, una albă care înfățișează un bărbat, Pizho, și una roșie, înfățișând o femeie, Penda. În plus, vecinii noștri oferă Martenitsa și animalelor pentru a le proteja de boli.
La albanezi, acest simbol al primăverii este cunoscut sub numele de „Lidhka” și este oferit copiilor, care trebuie să îl poarte începând cu 14 martie până la apariția primelor rândunele, când șnurul trebuie legat de creanga unui pom. În Macedonia de Nord, copiii primesc mărțișoare în seara de ajun a zilei de 1 martie și, după ce le poartă, le agață într-un copac înflorit pentru noroc și belșug.
- De mărţişor, inspiră-te din aceste mesaje de 1 martie şi transmite-le urări şi felicitări doamnelor şi domnişoarelor care îţi sunt apropiate!
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
