Ce este Coranul

Despre Coran

Cuvântul qurʾān, care apare deja în cadrul scrierilor islamice propriu-zise, este derivat din verbul qaraʾa-„a citi”, „a recita” – dar există probabil și o legătură cu siriacul qeryānā, „lectură”, folosit pentru recitarea lecturilor scripturale în timpul slujbelor bisericești. 

Corpusul său, compus într-o formă timpurie de arabă clasică, este considerat în mod tradițional a fi o transcriere literală a discursului lui Dumnezeu și a constitui reproducerea terestră a unui original ceresc necreat și etern, conform opiniei generale la care se face referire în Qurʾān însuși ca fiind „tăblița bine păstrată” (al-lawḥ al-mahfūẓ; Qurʾān 85:22).

Forma și conținutul

Coranul este net mai scurt chiar și decât Noul Testament sau Biblia ebraică. Este subdivizat în 114 unități asemănătoare unor capitole numite „sūrahs”, un cuvânt folosit în cadrul Coranului pentru a desemna pasaje revelatorii de o lungime nespecifică.

 Cu excepția scurtei sūrah de deschidere, recitată în timpul fiecăreia dintre cele cinci rugăciuni islamice zilnice, sūrahs sunt ordonate aproximativ în funcție de lungimea descrescătoare, deși această regulă generală este frecvent întreruptă. 

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Cea de-a doua sūrah este de departe cea mai lungă. Toate sūrahs sunt cunoscute în mod tradițional prin nume – multe dintre ele prin mai multe – care par să fi apărut doar după moartea Profetului. 

Numele sūrah-urilor sunt de obicei derivate din vreun cuvânt vizibil din textul respectiv, deși nu identifică neapărat tema principală a unui text. Fiecare sūrah, cu excepția celei de-a noua, este precedată de așa-numita basmalah, formula de invocație „În numele lui Dumnezeu, Cel Milostiv”. 

Multe sūrahs (de exemplu, cea de-a doua) sunt deschise de litere arabe detașate, a căror semnificație nu a fost încă explicată în mod satisfăcător.

Pe plan intern, sūrahs sunt subdivizate în versete numite āyāt (singular āyah), un cuvânt care înseamnă literalmente „semn” și care este folosit, de asemenea, în Coran pentru a desemna manifestări ale puterii și harului lui Dumnezeu, cum ar fi diverse aspecte ale lumii naturale (de exemplu, trimiterea ploii de către Dumnezeu) sau pedepsele pe care se spune că Dumnezeu le-a aplicat popoarelor păcătoase din trecut. 

Granițele versetelor sunt definite în mod normal prin prezența unei rime finale a versetului, chiar dacă tradiția islamică transmite sisteme contradictorii de subdivizare a Coranului în versete individuale. 

Recomandări

Cum poate fi redus deficitul bugetar fără creșteri de taxe. Soluțiile economiștilor: tăierea investițiilor inutile, taxarea inversă la TVA, eliminarea unor de programe de stat

Subdiviziunea care predomină în prezent numără un total de 6 236 de versete. Acestea prezintă divergențe extreme în ceea ce privește lungimea, variind de la doar câteva cuvinte până la paragrafe întregi de text.

Versetele mai lungi se încheie adesea cu anumite fraze fixe, cum ar fi „Dumnezeu este iertător, milostiv” sau „Dumnezeu este cunoscător, înțelept”.

Ce scrie în Coran?

Coranul se caracterizează ca fiind un discurs divin prin utilizarea persoanei întâi singular sau plural („eu” sau „noi”) în afirmațiile care se referă în mod clar la Divinitate. 

Cu toate acestea, această voce divină alternează cu afirmații la persoana a treia despre Dumnezeu. Enunțurile lui Mahomed sunt în mod normal introduse de comanda „Spune:…”, subliniind astfel că profetul vorbește doar la ordin divin.

 Afirmațiile profetice răspund adesea la obiecții sau negații atribuite adversarilor lui Mahomed, care pun la îndoială doctrinele din Coran, cum ar fi credința într-o înviere universală a morților sau în existența unui singur Dumnezeu.

Origine 

Sursele islamice relatează că o colecție scrisă completă a revelațiilor din Coran a fost produsă abia după moartea Profetului, când un număr mare dintre cei care îl cunoșteau pe de rost au fost uciși pe câmpul de luptă și a apărut teama că unele cunoștințe ar putea dispărea. 

Recomandări

Scrisoarea trimisă de un miner din Praid care a anticipat dezastrul: „Suntem bărbați, dar ne e frică. Am gânduri negre, mi-e teamă că vor deveni realitate”

În consecință, s-a decis să se colecteze revelațiile Coranului. Se spune că acestea au fost înregistrate pe materiale atât de diverse precum ramuri de palmier și pietre, precum și că au fost păstrate în memoria oamenilor. 

Un însoțitor al Profetului, Zayd ibn Thābit, ar fi copiat pe foi de pergament orice proclamații pe care le găsea și le-a predat celui de-al doilea calif (liderul comunității islamice), ʿUmar (a domnit între 634-644 d.Hr.). 

După moartea lui ʿUmar, colecția a fost moștenită de fiica sa Ḥafṣah. Pentru a preîntâmpina divergențele în recitarea Coranului, se spune că cel de-al treilea calif, ʿUthmān, a ordonat ca copii ale recenziei lui Zayd ibn Thābit să fie trimise în principalele orașe de garnizoană din regatul islamic și ca versiunile alternative ale scripturii să fie arse.

Sursa foto: 123rf.com

Ce sărbători au musulmanii