Ce este un val tsunami și cum se formează
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Probabil că mulți dintre voi își amintesc de valul tsunami care a lovit, la 11 martie 2011, coasta de est a Japoniei, în urma celui mai mare cutremur de pământ din istoria acestei țări şi al patrulea ca putere la nivel global din 1900 şi până în prezent, la o magnitudine de 9 pe scara Richter. Au murit atunci aproape 16.000 de oameni, 2.660 au fost dați dispăruți, iar alți peste 2.550 au decedat ulterior din cauza degradării condiţiilor de viaţă. Evenimentele teribile din acele momente vor fi cu siguranță rememorate de întreaga lume: scenele șocante parcă desprinse din filme cu oameni fugind pe străzi în încercarea de a se salva, mașini, trenuri și clădiri înghițite de ape, imagini terifiante cu oraşe întregi rase pur și simplu de pe fața pământului.
Cuprins:
Fenomenul catastrofal cunoscut sub denumirea de tsunami reprezintă o forță tăcută, brutală și devastatoare a naturii, care lovește cu o putere inimaginabilă, având consecințe dramatice asupra comunităților de coastă și soldându-se cu pierderi masive de vieți omenești și pagube materiale uriașe. În acest articol ne-am propus să vorbim despre tsunami, cum se formează și unde poate avea loc. De asemenea, vom aduce în discuție și câteva informații mai puțin știute despre acest fenomen distructiv.
Ce este un tsunami
Potrivit enciclopediei online Wikipedia, valul tsunami sau valul seismic reprezintă o undă energetică de tip mecanic, care se propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor erupții subacvatice, alunecări de teren submarine ori a unor cutremure submarine sau de coastă extrem de puternice, cu o magnitudine de 7-9 grade pe scara Richter.
Unda tsunami-lui, care apare din şocul seismic între partea superioară şi cea inferioară a masei oceanice, are o adâncime de sute de metri, în timp ce energia acesteia se măreşte ori de câte ori atinge plafonul submarin. Viteza de propagare în apă a unui tsunami este cuprinsă între 300 și 700-800 km/h, ceea ce înseamnă că poate traversa întreaga întindere a Oceanului Pacific în mai puțin de o zi. Totodată, masele uriaşe de apă dislocate coboară vertigionos în adâncuri de-a lungul deformărilor solului marin, spre deosebire de valurile obişnuite, care nu afectează decât suprafaţa apei. Când fundul oceanului se află aproape de ţărm, viteza valului tsunami se diminuează, însă valul creşte în înălţime, putând ajunge chiar la peste 30 de metri.
În timpul propagării în apă, o undă îşi pierde foarte puţin din energie, ceea ce înseamnă că se poate propaga pe distanţe uriașe. Mai exact, aceasta poate să distrugă ţărmuri situate la mii de kilometri distanță de mecanismul generator. Spre exemplu, în 1960, un cutremur produs în Chile, care a avut o magnitudine de 9,5 grade pe scara Richter, a declanşat un val tsunami devastator care a atins coastele Japoniei.
Ce cauzează un val tsunami
Majoritatea fenomenelor de tsunami se produc, așa cum spuneam, ca urmare a unor seisme subacvatice puternice la intersecția plăcilor tectonice, iar 80% dintre aceste fenomene au loc în „Cercul de Foc” al Pacificului, aflăm de pe site-ul National Geographic. Această zonă cu o întindere de 40.000 km2, de forma unei potcoave, este puternic activă geologic, aici fiind 350 de vulcani activi, adică 62% din totalul vulcanilor activi din lume.
Cu toate acestea, tsunami-ul poate să se formeze și din alte cauze, cum ar fi avalanşe submarine. Acestea sunt de obicei provocate de cutremure, așa cum a fost cazul celui produs în Papua Noua-Guinee în 1998, în urma căruia au murit peste 2.000 de oameni. De asemenea, un val tsunami mai poate fi cauzat de erupția unui vulcan, așa cum s-a întâmplat în 1883 cu vulcanul Krakatoa, a cărui erupție a ucis peste 36.400 de suflete. Nu în ultimul rând, tsunami-ul poate avea ca sursă de formare căderea unui asteroid în apă.
Cum se formează un val tsunami
Procesul de formare al valului tsunami presupune mai multe etape, după cum urmează:
Activarea
De regulă, așa cum menționam anterior, un val tsunami se formează în largul oceanului din cauza unui cutremur, a unei erupții vulcanice sau a unei alunecări de teren submarine, iar mișcarea bruscă de pe fundul oceanului deplasează apa de deasupra acestuia, notează site-ul ScienceFocus. Deși deplasarea verticală poate fi inițial mai mică de un metru, aceasta acoperă o suprafață mare, iar volumul total de apă deplasată este imens.
Creșterea
Trebuie să știi că, în zonele de mare adâncime, valul se extinde mult mai rapid. Deși poate avea o înălțime de doar 30 cm în momentul producerii, valul se poate deplasa cu o viteză ce poate ajunge până la 800 km/h. Spre deosebire de valurile normale, care sunt antrenate de vânt și care au o distanțare de aproximativ 100 de metri, în cazul unui tsunami, valurile pot avea distanțe de până la 200 km între crestele succesive.
Formarea
Fiecare val are un vârf și un jgheab, iar, uneori, jgheabul unui val tsunami ajunge pe uscat înaintea vârfului. În aceste condiții se provoacă o retragere mult mai mare a apelor de pe țărm decât în cazul unui reflux obișnuit, iar această retragere se produce cu circa șase minute înainte ca vârful să atingă țărmul.
Apropierea de țărm
Pe măsură ce creasta valului ajunge în zona unde apa este mai puțin adâncă, forța de frecare a valului cu fundul oceanului va determina încetinirea acestuia. Astfel, apa care vine din spate cu o viteză mult mai mare va împinge creasta valului la o înălțime și mai mare. Înălțimea valurilor va continua să crească în următoarele șase minute.
Impactul
Majoritatea valurilor tsunami nu au o așa-zisă creastă de rupere. În schimb, ele seamănă cu o maree de intrare rapidă, iar în aceste condiții poate împinge volume uriașe de apă la o distanță de până la un kilometru în interiorul țărmului, izbind tot ceea ce le stă în cale: oameni, copaci, mașini și clădiri. La următoarea retragere a apelor, oamenii și obiectele vor fi trase în ocean.
20 de lucruri mai puțin știute despre tsunami
În cele ce urmează îți prezentăm câteva informații mai puțin știute despre tsunami, cele mai nimicitoare valuri de pe planetă.
- În lucrarea sa „Istoria Războiului Peloponesiac”, istoricul grec Tucidide (460-395 î.Hr.) a fost primul care a asociat valurile tsunami cu seismele subacvatice.
- Legătura dintre cutremure și valuri uriașe care lovesc cu putere uscatul le era cunoscută grecilor antici cu aproape 2500 de ani în urmă.
- Cuvântul „tsunami” tradus din limba japoneză înseamnă „val în port”.
- Cel mai vizibil semn al faptului că un tsunami este pe cale să se apropie îl reprezintă scurgerea bruscă a apei. Uneori, fundul mării este expus pe sute de metri.
- Nu se cunoaște vreun val tsunami cauzat de un meteorit, însă savanții cred că un astfel de corp ceresc ar fi putut crea un tsunami care a distrus viața de pe Pământ în urmă cu mai bine de 3,5 miliarde de ani.
- Un val tsunami nu constă de obicei dintr-un singur val, ci din mai multe, care vin unul după altul, la o distanță decentă.
- În apă mică, înălțimea unui val de tsunami crește brusc, în timp ce viteza scade.
- Aproximativ 80% din toate tsunami-urile au loc în Oceanul Pacific..
- Lungimea unui val de tsunami poate ajunge la câteva sute de kilometri.
- Distanța dintre valurile de tsunami poate ajunge la 200 de kilometri.
- În largul oceanului, înălțimea unui tsunami de obicei nu depășește un metru.
- Aproximativ 99% dintre decesele cauzate de valurile tsunami au apărut în arealul de 250 de kilometri de la locul de origine al acestuia sau în cel mult 30 de minute după ce tsunami-ul a fost generat.
- În timp ce mașinile, clădirile și chiar trenurile sunt măturate de valul tsunami, palmierii, cu trunchiurile lor lungi și golașe, sunt bine adaptați la viața pe țărm și rezistă de cele mai multe ori în fața forței uimitoare cu care tsunami-ul lovește uscatul.
- Apa sărată adusă de un tsunami poate otrăvi râurile, pârâiele și alte surse.
- Europa a fost lovită prima dată de un tsunami în 1530 î.Hr., acesta lovind actuala insulă Creta și coasta mediteraneană.
- Cel mai mare tsunami care a lovit vreodată Europa a fost cel din 1755, care a devastat orașul portughez Lisabona. Valul tsunami a avut o înălțime de aproximativ 15 metri și a provocat moartea a peste 100.000 de oameni.
- În 1908, Sicilia și sudul Italiei au fost lovite de un tsunami devastator, provocat de un cutremur submarin produs în strâmtoarea Messina. Acest eveniment a provocat moartea a peste 100.000 de oameni.
- În 2004, un tsunami monstruos care a lovit coasta Oceanului Indian a provocat moartea a peste 200.000 de oameni. Acesta a avut și o parte bună fiindcă a scos la iveală orașul pierdut Mahabalipuram, capitala unui regat puternic care făcea comerț cu China, Roma, Grecia, Arabia și Egipt cu circa 1.500 de ani în urmă. Se spune că orașul-capitală a fost înghițit de oceane când se afla în perioada sa de glorie.
- Pe 15 ianuarie 2022, vulcanul Hunga Tonga-Hunga Ha’apai din Tonga a erupt, provocând un tsunami care s-a propagat în toate direcțiile în Oceanul Pacific.
- Un megatsunami s-a produs în Golful Lituya, Alaska, în 1958, în urma prăbușirii unui munte subacvatic. A fost cel mai înalt tsunami înregistrat vreodată, având o înălțime de 524 de metri! În mod miraculos, doar doi oameni au murit atunci.
Vezi şi ce sunt plăcile tectonice!
ElenaMA 03.08.2023, 16:58
interesant
MirunaI 03.08.2023, 17:41
chiar interesant
EmiM 03.08.2023, 22:08
Am aflat ceva nou astazi. Bun articol
LauraB123 08.08.2023, 14:43
Natura este impresionanta
elenasandu1978 09.08.2023, 11:38
foarte interesant articolul