Potrivit psihologului Ana-Maria Nătăleţu, copiii recurg la minciuni din motive asemănătoare cu cele ale adulţilor: pentru a evita o pedeapsă, pentru a nu se simţi umiliţi, deoarece nu au încredere în ei, pentru a face pe plac celorlalţi, pentru a-şi crea o altă imagine în faţa prietenilor, pentru a primi atenţie ori pentru că nu reuşesc să se ridice la nivelul aşteptărilor celorlalţi.
Însă, cauza primordială a minciunilor practicate de copii este faptul că acest lucru îl fac şi adulţi din jurul lor. De aceea este important să fim un model pentru cei mici.
Dacă observaţi că micuţul minte, luaţi în calcul următoarele recomandări:
- încercaţi ca atunci când discutaţi cu copilul, despre o posibilă minciună, să evitaţi formulări acuzatoare (de exemplu, "de ce mă minţi?"). Folosiţi un ton blând şi apelaţi la sinceritatea lui (de exemplu, "te rog să fii sincer cu mine");
- întăriţi pozitiv situaţiile în care copilul alege să spună adevărul, evitând pedepsirea acestuia;
- nu-i faceţi promisiuni, în vederea obţinerii unui anumit comportament, dacă nu sunteţi siguri că le puteţi respecta;