„Ceasul vorbirii”, instrumentul care arată cât de repede îmbătrânim
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Modul în care o persoană vorbește poate furniza informații mult mai detaliate despre starea sa generală de sănătate și despre ritmul de îmbătrânire a creierului decât se credea anterior. O nouă cercetare derulată de experții de la Trinity College Dublin introduce un instrument computerizat inovator, numit „ceasul vorbirii” (speech clock), conform Euronews.
Cuprins:
Cum funcționează „ceasul vorbirii”
„Ceasul vorbirii” este o alternativă neinvazivă, automată și accesibilă pentru măsurarea îmbătrânirii biologice și identificarea timpurie a tulburărilor neurodegenerative.
Studiul sugerează că vocea umană înregistrează amprenta biologică a trecerii timpului, dar și semnale legate de funcțiile cognitive, starea sistemului nervos central și amprenta mediului social acumulat de-a lungul vieții.
„Vocea noastră pare să conțină mult mai multe informații despre îmbătrânire decât am recunoscut anterior”, a subliniat Agustín Ibáñez, autorul principal al studiului de la Trinity College Dublin.
Echipa de cercetare condusă de Agustín Ibáñez a analizat înregistrările audio colectate de la aproximativ 3.000 de adulți vorbitori de limbă spaniolă din America Latină.
Participanții au fost supuși unor teste specifice, fiind rugați să descrie firul narativ al unui scurtmetraj de animație, să repovestească o întâmplare după o pauză de 20 de minute și să numească obiecte din diverse categorii prestabilite.
Utilizând algoritmi avansați de învățare automată și inteligență artificială, specialiștii au evaluat sute de parametri acustici și lingvistici.
Analiza a vizat viteza de vorbire, durata pauzelor, tonul vocii, încărcătura emoțională, vocabularul utilizat și precizia semantică.
Prin compararea vârstei calculate de calculator pe baza vocii cu vârsta cronologică reală a fiecărui participant, cercetătorii au stabilit o „diferență de vârstă în vorbire”.
„Surprinde atât trecerea timpului cronologic, cât și semnalele provenite de la cogniție, creier, biologie sistemică și chiar mediul nostru social acumulat”, a explicat autorul principal al studiului.
Asocieri cu boala Alzheimer și pierderile de masă cerebrală
Rezultatele obținute arată că instrumentul poate face o distincție clară între persoanele sănătoase și cele diagnosticate cu diferite forme de demență.
Participanții fără probleme de sănătate au înregistrat cele mai mici abateri între vârsta vocală și cea din buletin, în timp ce decalaje semnificative au fost identificate la pacienții cu boala Alzheimer sau cu demență frontotemporală.
Persoanele a căror vorbire a fost evaluată ca fiind „mai bătrână” decât vârsta lor reală au prezentat semne clare de îmbătrânire accelerată la nivelul întregului organism. Investigațiile prin rezonanță magnetică (RMN) au indicat o reducere accentuată a volumului structurilor cerebrale și modificări ale activității neuronale.
Totodată, un scor vocal îmbătrânit s-a corelat direct cu niveluri crescute ale proteinei p-Tau217 în sânge, un biomarker crucial utilizat în diagnosticarea bolii Alzheimer.
Subiecții cu performanțe vocale scăzute au obținut rezultate modeste nu doar la testele de limbaj, ci și la evaluările privind memoria vizuală, atenția și capacitatea de rezolvare a problemelor complexe.
O alternativă rapidă și ieftină
Măsurarea îmbătrânirii biologice și detectarea demenței necesită de obicei proceduri scumpe și traumatizante pentru pacienți, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică sau analizele de sânge specializate.
Spre deosebire de acestea, „ceasul vorbirii” permite evaluarea de la distanță, prin intermediul unui smartphone sau al unui computer obișnuit, fără a fi necesară prezența unui cadru medical specializat.
„Constatarea generală este totuși surprinzătoare, în sensul că vocea unei persoane poate oferi o imagine remarcabil de concisă a mai multor dimensiuni ale îmbătrânirii”, a adăugat Ibáñez.
Totuși, autorii cercetării precizează că tehnologia se află într-o fază de dezvoltare și nu constituie încă un instrument definitiv de diagnostic clinic, fiind necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă modificările vocale pot prezice cu exactitate apariția timpurie a declinului cognitiv.
Conform estimărilor Alzheimer Europe, peste 288.000 de persoane din România trăiesc în prezent cu demență, iar numărul acestora ar urma să se apropie de 400.000 până în 2050.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
