Istoria ceasului. Când a apărut primul ceas de mână
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ceasul este instrumentul care măsoară timpul și ne indică. Fie că vorbim despre ceasuri de perete, de birou sau de mână, toate acestea au în spate o istorie bogată care datează încă din antichitate.
Oamenii au căutat dintotdeauna să găsească modalităţi de a măsura timpul. Ciclul anotimpurilor, fazele lunii, succesiunea zi-noapte, urmărirea mișcărilor soarelui cu cadrele solare ori diverse dispozitive care utilizau apa, lumânările sau nisipul toate acestea împărțeau în mod firesc timpul care se scurge neîncetat.
Dacă v-ați întrebat vreodată cine a inventat ceasul sau când a apărut primul ceas, răspunsul îl veți afla în cele ce urmează.
Când a fost inventat ceasul?
Conform istoricilor, nu există o singură persoană căreia să-i fie atribuită invenția ceasului. Până să ajungă la forma pe care o cunoaștem cu toții, ceasul a trecut prin mai multe stadii de evoluție și mai mulți oameni de știință și-au pus amprenta pe dezvoltarea sa.
Instrumente pentru cunoașterea timpului au existat încă din antichitate. Dovezile istorice ne indică faptul că primii care au împărțit ziua în unități mai mici au fost egiptenii.
Studiind mișcarea anumitor stele care erau asociate diverselor divinități, aceștia împărțeau noaptea în 12 părți. Mai tâziu au construit ceasul solar prin anul 3.500 î.Hr., care era bazat pe obelisc. Un anumit moment din zi era determinat după felul în care se mişcau pe pământ umbrele făcute de Soare.
Șase secole mai târziu apar primele ceasuri solare. Pe o suprafață plană de forma unui cerc se înfigea un băț în mijloc, iar umbra acestuia indica mișcarea Soarelui. Acest mod de măsurare a timpului nu avea o precizie exactă deoarece zilele erau mai lungi vara decât iarna.
Un dispozitiv similar avea să fie folosit de azteci, mayași și chinezi, care a ajuns și în Europa unde a fost utilizat de greci și de romani.
Cine a inventat ceasul?
Un alt model primitiv de măsurare a timpului a fost clepsidra, acel vas din sticlă cu două compartimente unite printr-un tub foarte subțire. Compartimentul de sus era umplut cu o anumită cantitate de nisip, apă sau mercur, care se scurgea în compartimentul de jos într-un anumit interval de timp.
Clepsidra a fost utilizată în Europa până în secolul XIV, atunci când au început să apară ceasurile mecanice, care erau amplasate în clădirile publice importante din orașe.
Primul astfel de ceas a fost construit şi ridicat la Milano, în anul 1335. De abia după anul 1400 oamenii au început să aibă în locuințele lor ceasuri, care funcţionau pe principiul greutăţilor, contragreutăţilor şi a pendulului.
În jurul anului 1500, în Franța, Italia și Germania, aceste greutăți au fost înlocuite cu arcuri. Invenția i-a fost atribuită lui Peter Henlein, un lăcătuș german, care a început să facă ceasuri mai mici, de mărima unui puc de hochei și puteau fi cărate în buzunarul hainei.
Pe lângă componenta practică, aceste ceasuri aveau și o altă componentă care nu mai fusese întâlnită până atunci, cea a designului. Ceasul cu arc avea doar brațul care indica ora și era lipsit de protecție de sticlă deasupra.
- Care au fost descoperirile și invențiile care au schimbat istoria?
Când a apărut ceasul de mână?
Ceasurile mecanice au fost cele care au schimbat pentru totdeauna practica de măsurare a timpului.
Minutarul a fost inventat în anul 1577 de către Jost Bürgi. Invenția acestuia făcea parte dintr-un ceas realizat pentru Tycho Brahe, un astronom care avea nevoie de un ceas exact pentru a privi stelele. Inovaţia a fost folosită frecvent după 1600.
Primul ceas cu alarmă a fost inventat de Levi Hutchins în 1787. Interesant este că la primul astfel de ceas alarma „ştia” să sune doar la ora 4:00.
Ceasul de mână aşa cum îl știm noi este de dată mai recentă și era purtat spre sfârşitul secolului XIX mai ales de femei.
Cea care a făcut faimoasă purtarea ceasului la mână în rândul femeilor a fost regina Elisabeta I a Angliei, care a primit cadou un ceas de la Robert Dudley, primul conte de Leicester. La vremea aceea, bărbații purtau doar ceasuri de buzunar.
Popularitatea ceasului de mână a crescut în timpul Primul Război Mondial, atunci când s-a demonstrat că este foarte util pe front. Folosirea ceasului de buzunar de către soldați presupunea ca aceștia să-și lase arma deoparte în timp ce își scoteau ceasul din buzunar să vadă ora. De altfel, soldații au fost primii bărbați care au purtat ceasul la mână.
Se spune, însă, că, anterior, ceasul de mână se pare că a fost purtat pentru prima dată de fizicianul francez Blaise Pascal. Acesta și-a prins ceasul de încheietura mâinii stângi cu ajutorul unei cureluşe din piele.
Primul ceas electronic care folosea o baterie a apărut în 1953. De altfel, majoritatea ceasurilor de astăzi sunt electronice şi funcţionează pe baza cristalelor de cuarţ.
Într-o anumită formă și aşezat într-un circuit electronic, cristalul de cuarț vibrează cu o frecvenţă constantă, acţionând ca un pendul care se balansează cu o viteză foarte mare.
Citeşte şi Top 10 cele mai scumpe ceasuri din lume!
Vezi şi ce este un smartwatch, ce poți să faci cu el și cum alegi unul!
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
