Zece Descoperiri științifice și Invenții Care Au Schimbat Lumea

Specia umană şi-a asigurat supravieţuirea prin creativitate încă din cele mai vechi timpuri. Descoperirile științifice și invențiile sunt rodul imensului potențial creator al omului.

Cuprins:

Iscusința și priceperea omului s-au văzut odată cu descoperirea focului. Au apărut apoi, încet, dar sigur, uneltele din piatră, roata, curentul electric, tiparul, telefonul, radioul, automobilul, vaccinurile, computerul și internetul de astăzi.

Toate acestea sunt descoperiri științifice și invenții care au revoluționat dezvoltarea societății umane. În articolul de față vă prezentăm cele mai mari zece invenţii din istorie care au marcat istoria omenirii.

Roata

Înainte de inventarea roţii, pe la jumătatea mileniului patru înainte de Hristos, din cauza greutății mari pe care o aveau unele obiecte, căratul acestora pe distanțe mari era aproape imposibil.

Istoricii susțin că partea cea mai dificilă nu a fost invenția roții propriu-zise, ci conectarea mai multor roți la o platformă cu care puteau fi transportate obiectele foarte grele.

Așa a luat naștere în urmă cu 3500 de ani angrenajul roată-osie, care nu s-a schimbat în mod substanţial până în zilele noastre. Au apărut apoi căruțele, care au facilitat dezvoltarea agriculturii şi a schimburilor comerciale și au făcut posibil transportul produselor înspre şi dinspre pieţe.

Recomandări

Europa Liberă: Șefi ai unui spital, filmați în timp ce intrau cu plase în Ministerul Sănătății, în plină evaluare. Surse din instituție susțin că erau cârnați de Pleșcoi

De la invenția ei şi până în prezent, roata a rămas, sub diferite dimensiuni, parte integrantă a numeroase obiecte, de la ceasuri şi până la autovehicule, trenuri sau avioane.

Zece descoperiri științifice și invenții care au schimbat lumea

Busola

Prima busolă a apărut cândva între secolele IX și XI în China. Dispozitivul era realizat dintr-un minereu de fier magnetizat în mod natural. Puțin mai târziu, tehnologia care stătea la baza busolei chinezești a ajuns și în țările arabe, și în Europa.

Cu ajutorul busolei au fost posibile descoperirile geografice de mai târziu. De asemenea, datorită busolei, s-au intensificat schimburile comerciale pe mări și oceane, precum și navigarea în siguranță în larg, departe de rutele maritime obișnuite care urmăreau linia țărmului.

Tiparul

Germanul Johannes Gutenberg este creditat cu inventarea tiparului în jurul anului 1440. O bornă importantă a reprezentat-o matriţa de mână, care era la acea vreme o modalitate nouă de a imprima pe hârtie cu cerneală folosind litere confecţionate din metal.

Recomandări

VIDEO. Petrecere la Direcția Generală Anticorupție a MAI cu prezența lui Bode, în timpul protestelor sindicatelor din Poliție. Deranjați de camerele TVR, au trimis un jandarm să legitimize jurnaliștii

Înaintea lui Gutenberg, inventatori din China şi din Coreea au creat matriţe metalice similare, însă tipograful german a fost primul care a conceput un proces mecanizat de transfer al cernelii obținute din ulei de in amestecat cu funingine, de pe matriţă pe hârtie.

Odată cu apariţia tiparului a crescut viteza cu care erau tipărite şi copiate cărţi. A fost un prim pas însemnat în dezvoltarea acestui domeniu. De la invenția tiparului, timp de vreo 50-60 de ani, au fost tipărite peste 20 de milioane de volume doar în Europa de Vest.

Motorul cu ardere internă

Mecanismul acestor motoare presupune arderea combustibilului, care degajă un gaz la temperaturi ridicate. Pe măsură ce se extinde sau se dilată, acesta aplică o forță asupra unui piston pe care îl pune în mișcare.

Acest tip de propulsor transformă energia chimică în lucru mecanic. Decenii de cercetări și studii în domeniul ingineriei au culminat cu descoperirea motorului cu ardere internă. Acesta a luat forma modernă în a doua jumătate a secolului XIX.

Motorul cu combustie internă a reprezentat începutul epocii industriale şi a permis inventarea unei vaste varietăţi de maşinării, inclusiv autovehiculele şi avionul.

Telefonul

Cu toate că au existat mai mulți inventatori care au efectuat cam în aceeași perioadă studii și experimente în ceea ce privește posibilitatea transmiterii vocii la distanţă, scoţianul Alexander Graham Bell a fost primul savant care a primit brevetul de invenţie pentru telefon, în anul 1876. Iar aproape un secol mai târziu, a apărut și primul telefon mobil.

Recomandări

DOCUMENTE. Politizarea primăriilor în lumina reflectoarelor: rețeaua PNL, implicată în organizarea concertului lui Robbie Williams din București

Prin invenţia sa, Bell a revoluţionat comunicarea la nivel global, înlesnind afacerile între companii din diferite ţări. Când Bell s-a stins din viață, la 2 august 1922, serviciul de telefonie din Statele Unite ale Americii şi-a încetat activitatea timp de 60 de secunde în semn de omagiu pentru marele inventator.

Becul

Invenţia becului a schimbat lumea, oferindu-ne posibilitatea de a ne împărţi altfel timpul şi de a fi activi şi după căderea serii. Cel care a descoperit becul incandescent a fost americanul Thomas Edison, în anul 1876.

Înaintea lui Edison, unii dintre cei mai de seamă oameni de știință ai acelor vremuri au creat diverse variante ale becului la începutul secolului XIX. Dar fiecare dintre aceste „lămpi cu incandescență” avea diverse probleme: fie nu luminau îndeajuns de mult, fie producerea lor presupunea cheltuieli prea mari, fie aveau un consum de curent electric mult prea mare.

Astfel, Thomas Edison a fost creditat cu invenția becului deoarece a creat un sistem întreg de iluminat, perfect funcţional Acesta includea un generator, cabluri de transport al energiei electrice şi un bec cu filament de carbon.

Ceasul

Este instrumentul care măsoară timpul și ne indică ora. Istorii spun că nu există o singură persoană căreia să-i fie atribuită invenția ceasului.

Până a ajunge la forma actuală, ceasul a trecut prin multe stadii de dezvoltare și prin mâinile mai multor culturi, popoare și oameni de știință.

De-a lungul timpului au fost inventate ceasurile solare (inventate de egipteni), ceasurile cu apă (inventate de greci), ceasurile cu arc (inventat de germanul Peter Henlein în 1577), ceasurile cu pendul (inventat de olandezul Christiaan Huygens în 1657, pornind de la ideea lui Galileo Galilei), ceasul deșteptător mecanic (inventat de americanul Levi Hutchins în 1787) și altele.

Primele ceasuri au apărut în Europa în jurul secolului XV, în timp ce ceasurile de mână au început să devină populare de-abia la începutul secolului XX, mai exact în anul 1920.

La început, ceasurile erau purtate doar de femei, în timp ce bărbaţii au început să poarte ceas de buzunar. Primii bărbați care au purtat ceasuri de mână au fost militarii.

Avionul

Aviația are o istorie de peste 2000 de ani. Cele mai vechi obiecte zburătoare pe care le-a realizat vreodată omul sunt considerate zmeiele, care au apărut începând cu anul 200 î.Hr., în China.

Anul acesta se împlinesc 71 de ani de la moartea inventatorului român Traian Vuia. La 18 martie 1906, el a realizat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii. Aparatul nu avea catapulte sau alte mijloace exterioare.

Primul zbor autopropulsat oficial i-a fost atribuit în mod eronat francezului Alberto Santos-Dumont. Acesta a realizat un zbor identic cu cel al lui Vuia în același an, dar la aproape șase luni distanță, pe 13 septembrie.

Aparatul de zbor al lui Traian Vuia a pornit de pe loc cu ajutorul propriului său motor, a rulat aproximativ 50 de metri, apoi s-a desprins de la sol şi a reușit să se mențină în aer 12 metri la o înălţime de 1 metru față de sol.

Un an mai târziu, la 17 iulie 1907, Vuia reușea să zboare cu aparatul său pe o distanţă de 60 metri, însă la aterizare avea să-și avarieze avionul.

Computerul personal

Computerul a fost folosit pentru prima dată pentru realizarea unor calcule matematice, care era de dimensiuni mari. Primul computer personal a devenit operaţional în anul 1946.

Primul computer utilizat de o singură persoană a fost modelul LGP-30 și a fost creat în 1956. A fost comercializat la un preț astronomic pentru acea vreme, 47.000 de dolari, echivalentul a 414.000 de dolari în prezent.

Internetul

Sistemul global de reţele de calculatoare interconectate, denumit internet, este folosit în prezent zilnic de miliarde de oameni.

Mai mulți oameni de ştiinţă au contribuit la dezvoltarea sa, însă cel care este creditat cu invenția internetului este Lawrence Roberts.

În anii 60, o echipă de informaticieni ARPA (Advanced Research Projects Agency) din cadrul Departamentului de Apărare al SUA a construit o reţea de comunicaţii pentru a conecta calculatoarele agenţiei, pe care au denumit-o ARPANET (predecesorul internetului).

Această reţea folosea o metodă de transmitere prin comutare a pachetelor de date („packet switching”). Aceasta a fost dezvoltată chiar de Roberts pe baza lucrărilor anterioare ale altor oameni de știință în domeniul calculatoarelor.

Dacă ești pasionat de invenții, vezi cine a inventat becul și cine a inventat centura de siguranta!