Peștera Ghețarul de la Scărișoara se găsește pe aria Parcului Natural Apuseni, în localitatea Ghețari, la altitudinea de 1165m.

Despre Peștera și Ghețarul Scărișoara

Peștera Scărișoara se găsește la altitudinea de 1165 metri și adăpostește 80.000 de metri cubi de gheața. Cea mai veche gheață de la baza blocului are vârsta de aproximativ 4000 de ani. Astfel, în blocul de gheată s-au stocat ca într-o gigantică enciclopedie a Apusenilor date științifice complexe legate de plante, animale și evoluția climatică.

Pe carote de gheață recoltate în 2005, cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviță Cluj și mulți asociați străini, descifrează din trecut o mulțime incredibilă de date. Cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, când și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor.

Pe lângă valoarea știintifică a ghețarului, aceasta prezintă și un interes turistic deosebit datorită unicității și amplorii fenomenului natural.

Unul dintre ghetarii din Peștera Scarisoara

În unele cazuri gheața se formează în peșteri din cauza tasării zăpezii pe fundul avenelor. Gheața se păstrează de-a lungul verilor, datorită altitudinii ridicate la care se găsesc respectivele cavități.

Peșterile din Muntii Apuseni care adăpostesc ghețari subterani nu intră însă în această categorie, deci nici Peștera Scărișoara. Prezența gheții nu se datorează condițiilor climaterice reci, ci unui regim de ventilație special care determină un topoclimat subteran de factură glaciară.

Intrarea în Peștera Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lățime și 17 m înălțime.

Imagine din Pestera Scarisoara

Peștera Scărișoara are amenajate trei zone pentru turiștii ce doresc să o viziteze. Avenul este amenajat cu gard de protecție, poartă securizata și scări cu balustrade metalice. Sala mare este iluminată și are un circuit de podețe de lemn cu balustrade pentru a proteja creșterea temperaturii. Sala Bisericuța este iluminată corespunzător, dar accesul în aceasta este interzis.

Pestera Scarisoara – sala Bisericuta

Cum ajungi la Peștera Scărișoara

Până la comuna Garda se ajunge în aproximativ 2 ore cu plecare din Alba Iulia. Se merge pe DN75 până în comuna aflată la aproximativ 32 km de Câmpeni.

Turiștii care vor să vadă peștera Scărișoara pot alege să își lase mașină la Garda și să plece pe jos pe traseul turistic marcat cu cruce roșie ce se întinde pe 10 km sau să urmeze drumul asfaltat de 23 de kilometri până la cătunul Ghețar.

O varianta mai nouă a fost inaugurată de curând și oferă posibilitatea accesării ghețarului pe drumul forestier lung de 12 km care pornește în apropierea Gurii Urdancusei.

Trasee turistice – Cum ajungi de la Arieșeni la Peștera Scărișoara

Datorită faptului că aceasta este una dintre cele mai cunoscute peșteri din Munții Apuseni, există numeroase trasee și marcaje turistice. Există marcaje plecând din Padiș, Albac, Garda de sus și Arieșeni.

  • Arieșeni – sat Fata Lapusului – Garda Seacă – sat Ghețar – Ghețarul Scărișoara – traseu marcat triunghi roșu;
  • Arieșeni – Garda de sus – Poarta lui Ionele – Cheile Ordancusii – Ghețarul Scărișoara – și retur sau coborâre pe munte – traseu auto
  • Arieșeni – Garda de sus – Poarta lui Ionele – Cheile Ordancusii – Ghețarul Scărișoara – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Izbucul Tauzului – Peștera Coiba Mare – Peștera Coiba Mica – Peștera Ghețarul Vârtop
  • Arieșeni – Garda de sus – Izbucul Cotețul Dobrestilor – Ghețarul Scărișoara – Poiana Calineasa – Cheile Ordancusii – Poarta lui Ionele – Arieșeni

Povestea Peșterii Scărișoara

Există multe povești locale care spun că Zamolxe obişnuia să circule în interiorul arcului carpatic folosind drumurile subterane ale peşterilor.

Pornind de la Polovragi către interiorul pământului, aşa cum ştim că făceau preoţii Decenei, coridoarele de zeci şi zeci de kilometri ajungeau dinspre Bucegi spre Apuseni.

Una dintre rarele legende spune că Decebal a plecat de la Sarmisegetuza înainte de sosirea romanilor în zona apropiată sanctuarului. El a folosit nişte tunele ştiute doar de el şi de Deceneul de atunci. Astfel, a ajuns în partea cealaltă a Carpaţilor, către Apuseni, unde se aflau alte triburi ale Dacilor Liberi.

Obiective turistice în zonă

  • Peștera Poarta lui Ionele – o pauză binemeritată pentru răcorire pe malul Văii Ordancusa.
  • Cheile Ordancusii – pereți de stâncă de zeci de metri înălțime ce adăpostesc numeroase grote și un pod natural.
  • Izbucul Cotețul Dobrestilor – un râuleț subteran ce colectează apele din Platoul Ghețar și iese la suprafață sub forma unui adevărat pârâu, dintr-o grotă.
Obiective turistice langa Pestera Scarisoara
  • Muzeul Ghețar – tulnice, donițe, fluiere și alte obiecte create de meșterii populari din Apuseni precum și suveniruri.
  • Ghețarul Vârop – peștera minunată din Arieșeni ce a avut că prim vizitator un om de Neanderthal, a cărui urmă o găsiți acum la Institutul de speologie din Cluj.
  • Afla ce trebuie sa stii despre cele mai interesante pesteri din Romania!

    • Urmărește-ne pe Google News