Peșteri din România - cele mai frumoase peșteri care merită explorate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Printre cele mai frumoase și impresionante peșteri din România se află unele foarte populare și vizitate anual de mii de turști, dar și unele mai puțin cunoscute, care au însă un farmec aparte.
Cuprins:
Descoperă cele mai frumoase peșteri din România:
Despre peșterile din România
În România, sunt peste 8000 de peșteri, multe dintre acestea însă foarte puține cunoscute de turiști. Astfel, România se află pe locul 2 în Europa la numărul peșteri. Majoritatea acestor peșteri sunt însă de dimensiuni mici, sub 50-100 de metri și nu toate sunt deschise turiștilor. Unele peșteri pot fi vizitate doar dacă turiștii poartă echipamente speciale.
Cele mai multe peșteri din România se află în Munții Apusenim, însă astfel de obiective spectaculoase sunt întinse pe tot teritoriul țării noastre.
Cele mai frumoase peșteri din România
Este dificil de spus care sunt cele mai frumoase peșteri din România, țara noastră fiind brăzdată de o mulțime de astfel de obiective pline de farmec și mister. Totuși, iată care sunt cele mai cunoscute și mai vizitate peșteri din România:
Peștera Urșilor
Peștera Urșilor este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Munții Apuseni. Această impresionantă peșteră are 1, 5 kilometri și se află la o altitudine de 482 de metri.
Peştera Urşilor se află în localitatea Chişcău, judeţul Bihor. Ea a fost descoperită accidental în anul 1975. În urma exploatărilor miniere locale, în cadrul unei dinamitări s-a găsit surprinzătoarea peșteră.
Peştera Urşilor este formată din 4 galerii principale: Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviţă, Galeria Lumânărilor şi Galeria Ştiinţifică. Accesul în Galeria Ştiinţifică, aflată în continuarea Galeriei Emil Racoviţă şi accesibilă numai printr-un puţ de 30 m, este destinată doar speologilor profesionişti.
- Descoperă pe îndelete Peștera Urșilor - cum ajungi la ea și ce obiective turistice poți vizita în zonă
Peștera Scărișoara
Peștera Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din Europa și printre cei mai mari din lume. Este una dintre cele mai impresionante peșteri din România.
Peștera Scărișoara se găsește la altitudinea de 1165 metri și adăpostește 80.000 de metri cubi de gheața. Cea mai veche gheață de la baza blocului are vârsta de aproximativ 4000 de ani. Astfel, în blocul de gheată s-au stocat ca într-o gigantică enciclopedie a Apusenilor date științifice complexe legate de plante, animale și evoluția climatică. Pe carote de gheață recoltate în 2005, cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviță Cluj și mulți asociați străini, descifrează din trecut o mulțime incredibilă de date. Cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, când și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor. Pe lângă valoarea știintifică a ghețarului, aceasta prezintă și un interes turistic deosebit datorită unicității și amplorii fenomenului natural.
- Descoperă mai multe despre Peștera Scărișoara. Cum ajungi la cel mai mare ghețar subteran din Europa
Peștera Polovragi
Peștera Polovragi din județul Gorj se numără printre cele mai apreciate peșteri din România. Localitatea cu același nume este vizitată anual de foarte mulți turiști, în zonă existând mai multe obiective turistice apreciate.
Peștera Polovragi se află în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului, la o altitudine de 670 m. La peșteră se ajunge de pe teritoriul comunei Polovragi, aflată între localitățile Horezu și Baia de Fier, județul Gorj, Oltenia, România. Spre deosebire de alte peșteri, Peștera Polovragi are o temperatura constanța de circa 8-9 grade, fiind astfel călduroasă și potrivită pentru vizitare în aproape orice perioada a anului.
- Descoperă Peștera Polovragi - unde se află și ce obiective turistice mai sunt în zonă
Peștera Muierii
Peștera Muierii sau Peștera Muierilor, așa cum mai este cunoscută, este situată în comuna Baia de Fier, județul Gorj. Peștera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervația speologică împărțită în doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) și sectorul de sud (880m).
La 40 de metri înălțime se află etajul superior amenajat pentru turiști cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o rețea de diverticule foarte greu accesibilă. Adevăratele atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încăperi sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și imaginea Stâncii Insângerate denumită astfel în urma scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci.
- Descoperă Peștera Muierii - cum ajungi, care e povestea ei și ce mai poți vizita în zonă
Peștera Cetățile Ponorului
Este considerată unul dintre cele mai grandioase fenomene carstice din România. Situată în Munții Apuseni, caverna are o intrare impunătoare, cu un diametru de aproximativ 1 kilometru. Cu o lungime de 5 kilometri, aici vei putea admira ape subterane care apar și dispar când te aștepți mai puțin.
Peștera Cetățile Ponorului poate fi vizitată doar cu echipament special și, de preferat, cu ghid.
Peștera Ialomiței
Peştera Ialomiţei este situată în localitatea Moroeni, judetul Dâmboviţa, pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1.660 m, scobită în calcarele Muntelui Bătrâna. Numele peșterii vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei. Peștera Ialomiței se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli.
Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află Mănăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, Mihnea cel Rău. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum.
Peștera Huda lui Papară
Este situată în Munții Apuseni și se întinde pe o lungime de 2 kilometri, lângă un pârâu subteran, cu lacuri și cascade. Această pestera este specială, datorită faptului că este cea mai denivelată, dificilă, având cea mai mare sală, cea mai mare cascadă, dar și cea mai mare colonie de lilieci din Europa. Numele ei înseamnă Adăpostul conducătorului, sugerând că aceasta să fie peștera din Trascău în care s-ar fi ascuns Zalmoxis, zeul în care credeau dacii.
Peștera Vântului - cea mai lungă peșteră din România
Peștera Vântului este cea mai lungă peșteră cunoscută din România, cu o lungime totală a galeriilor de 52 km. Se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș.
Situându-se la o distanță de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C.
Peștera a fost descoperită de Bagameri Bela în anul 1957 și explorată inițial doar pe 500 m din lungime.
În cele 52 de km de galerii pot fi găsite aproape toate formele endocarstice cunoscute. Accesul în peșteră se face la cel mai jos nivel, acolo unde întregul debit de apă iese la suprafață. Urmând pârâul amonte, pe o galerie largă și înaltă apar formațiuni gigantice, scurgeri parietale și stalactite . Înălțimea galeriei scade și curând devine inaccesibilă dar numeroase galerii fosile pot fi urcate în etajele superioare. Sunt trei etaje distincte formate din galerii, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni și forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips. Se diferențiază Labirintul Racoviță, fiind cel mai încurcat sector de peșteră din țară sau Galeria Hipodrom, ca o galerie de metrou.
Cea mai adâncă peșteră din România
Avenul V5 sau Peștera V5 se găsește în Parcul Natural Apuseni, la altitudinea de 1367m în regiunea centru-nord a bazinului Padiș – Cetățile Ponorului, pe versantul estic al Vârfului Vărășoaia.
Peștera V5 a fost descoperită în anul 1986 de speologul Paul Damm, a fost studiată de-a lungul timpului de numeroși oameni de știință.În august 1988 s-a făcut pentru prima dată cartarea și s-au măsurat aproximativ 300 metri în lungime și o adâncime de -104 metri. În 1992 s-a ajuns -273 metri până în punctul în care lungimea era de 1.446 metri.
Peștera V5, cea mai adâncă peșteră din România nu excelează doar prin adâncimea golului subteran. V5 este o peșteră extraordinară prin complexitatea și mărimea sistemului hidrologic care drenează în subteran toată apa din zona Șesului Padiș.
Accesul în avenul V5 se face doar cu aviz de la Comisia Patrimoniu Speologic, Parcul Natural Apuseni și Salvamont – Salvaspeo Bihor. Trebuie să faceți dovada pregătirii tehnice a echipei pentru a putea obține aviz de intrare. Peștera are poartă în zona de acces.
