Adaugă comentariuCâteva dintre plantele carnivore se găsesc și la noi, printre care otrățelul de baltă (Utricularia vulgaris) în Delta Dunării și roua-cerului (Drosera rotundifolia) care sunt plante ocrotite de lege în România. Ele mănâncă aproximativ 50 de insecte pe an deoarece solul în care cresc nu este dezvoltat și este lipsit de substanțe nutritive. Vezi ce plante carnivore există și citește alte curiozități despre aceste specii.
Cuprins:
Top 10 plante carnivore
Sarracenia
Este planta cu frunzele în formă de cupă de culoare mov, vișină care conține o secreție aromată și foarte lipicioasă. Cupa acestei plante nu este niciodată în sus, pentru a nu se dilua secreția plantei cu apa de ploaie. Insectele sunt atrase de aroma plantei și, odată ajunse la marginea cupei, din plantă iese substanța narcotică, iar insecta nu mai rezistă.
Este o plantă răspândită pe litoralele Americii de Nord, texas și Sud-Vestul Canadei
Nepenthes
Este o plantă care crește ca o iederă și poate ajunge la o lungime de până la 1-15 metri. Are forma unei cupe din care insectele mănâncă până când ajung să cadă înăuntru și nu mai pot ieși.
Este o plantă răspândită în China, Malaezia, Indonezi, Australia, India, Madagascar.
Genlisea
Este planta carnivoră care se hrănește cu insecte ce pătrund rapid în cupă și nu mai pot ieși. Are frunze în forma unor clești de rac și flori galbene.
Este răspândită în Africa, America Centrală și de Sud.
Darlingtonia Californica
Este o plantă rară care se dezvoltă în bălțile și albiile unor ape curgătoare. Are frunze arcuite în forma unor clește de rac cu care apucă insectele care se apropie de ea și le trage spre interior.
Este o plantă carnivoră răspândită limitat la nordul Californiei și Oregon.
Uticularia
Are culoarea galbenă cu frunze ce sunt prevăzute cu ventuze mici și foarte mici. Aceasta absoarbe insecta care se apropie de ventuze și se închide brusc, iar tot acest proces durează câteva miimi de secundă.
Pinguicula
Este o plantă carnivoră cu frunze lipicioase de care se lipesc foarte multe insecte. Celulele de pe suprafața frunzelor au atribuții diferite: unele atrag planta, în timp ce altele o digeră.
Planta este răspândită în Europa, Asia și America.
Drosera
Este o plantă dotată cu mai multe tentacule care se află în permanență mișcare. Aceasta prinde prada care se apropie de tentacule și o introduce în aparatul digestiv.
Este răspândită pe toate continentele, mai puțin Antarctica.
Byblis
Are frunzele și tulpina acoperite cu peri fini la baza cărora se află o substanță lipicioasă. Perii cu acea substanță atrag prada, o prind și o prelucrează. Ea poate prinde mai multe insecte în același timp pe care le digeră rapid.
Aldrovanda vesiculosa
Este o plantă plutitoare care nu are rădăcini și care plutește vertical, susținută de frunze. Are frunze ce sunt poziționate în perechi cuplate în sisteme balama care prind și închid insecta pentru câteva miimi de secundă, după care începe digestia.
Dionaea Muscipola
Este una dintre cele mai cunoscute plante carnivore cu frunze de culoarea verde și roșie. Frunzele verzi prind prada, în timp ce frunzele roșii preiau și digeră prada. După ce și-a atras prada, planta se închide brusc ca o capcană și începe digestia.
Catopsis
Este o plantă carnivoră care trăiește pe scoarța copacilor și care nu supraviețuiește dacă se desprinde de pe scoarță. Atrage insectele datorită coloritului său, iar acestea alunecă pe frunze care se strâng de jur împrejur și o blochează în interior.
Curiozități despre plante carnivore
- Cele mai mari plante carnivore sunt Nepentes și Triphyophyllum. Ele pot ajunge și la câțiva zeci de metri și pot prinde chiar și păsări mici, broaște say șoareci.
- Cea mai spectaculoasă plantă carnivoră este Venus Flytrap. Aceasta are capcana în formă de gheare, care se închid imediat după ce și-a prins prada.
- Plantele carnivore aspiră prada într-un timp de 0.03 secunde.
- Există peste 600 de specii de plante carnivore în lume, fiecare se hrănește diferit.
- Plantele carnivore eliberează enzime care pot descompune o muscă.
- Plantele sunt mai răspândite în America deoarece preferă zonele mlăștinoase.
Sursă foto: Shutterstock.com