Aproape 4 milioane de români sunt afectați de poluarea fonică, mai periculoasă decât fumatul pasiv: riscurile pe termen lung

Situația în România

Potrivit The Guardian, care citează raportul AEM, efectele nocive ale poluării fonice includ 66.000 de decese premature pe an și numeroase cazuri de boli cardiovasculare, diabet și depresie.

Impactul economic al acestei probleme este estimat la aproape 100 de miliarde de euro anual.

În România, situația este de asemenea îngrijorătoare. 

Mai exact, aproximativ 4 milioane de români sunt afectați de poluarea fonică provenită din traficul rutier.

Un număr de 10 ori mai mic, respectiv circa 400.000 de români, sunt deranjați de circulația feroviară, în timp ce 19.200 sunt afectați de traficul aerian.

Mulți dintre ei locuiesc în București, unde traficul generează și 60% din noxe, în timp ce spațiile verzi rămân insuficiente.

Efecte asupra sănătății

Zgomotul ne afectează organismul fără ca noi să conștientizăm.

„Poluarea fonică ne afectează sănătatea, menținându-ne corpul într-o stare constantă de luptă sau fugă, chiar dacă nu ne dăm seama în mod conștient”, a explicat dr. Eulalia Peris de la AEM mecanismul.

Recomandări

Ilie Bolojan și Cseke Attila, despre reforma administrației publice locale: „Număr maxim de angajați la primării și CJ-uri”. Ce decizii s-au mai luat

Din aceasta cauză, corpul nostru reacționează în mod periculos: „duce la răspunsuri fiziologice dăunătoare, cum ar fi inflamația și stresul oxidativ, iar în timp, acest lucru crește riscul apariției diverselor probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă, diabet, accident vascular cerebral, obezitate, deficiențe cognitive la copii și probleme de sănătate mintală”, mai spune medicul.

Conform analizei, daunele aduse sănătății de către poluarea fonică sunt mai mari decât cele cauzate de riscuri considerate mai grave, cum ar fi fumatul pasiv sau expunerea la plumb.

Raportul AEM subliniază că aproximativ 15 milioane de copii din Europa trăiesc în zone cu niveluri nocive de zgomot. 

Copiii sunt considerați deosebit de vulnerabili la efectele poluării fonice, aceasta putând afecta dezvoltarea lor cognitivă și performanțele școlare.

Măsuri de reducere a zgomotului

Experții propun mai multe soluții pentru diminuarea poluării fonice:

• Reducerea limitelor de viteză în zonele urbane
• Utilizarea anvelopelor cu zgomot redus
• Promovarea transportului public, a mersului pe jos și cu bicicleta
• Îmbunătățirea întreținerii trenurilor și a liniilor feroviare
• Optimizarea modelelor de aterizare și decolare pentru avioane

Recomandări

Transelectrica, paradisul de stat: bonusuri ilegale de 29 de milioane de lei. Șefii au luat 780 de euro pentru chirie, având locuințe pe lângă București

Conștientizarea problemei

În ciuda acestor recomandări, progresul în reducerea numărului de persoane afectate de poluarea fonică este lent. 

Între 2017 și 2022, numărul europenilor expuși la niveluri dăunătoare de zgomot a scăzut cu doar 3%.

Contrar așteptărilor, trecerea la vehicule electrice nu va rezolva complet problema zgomotului în orașe. 

Cercetătorii explică că la viteze mici, principala sursă de zgomot este contactul dintre anvelope și drum, nu motorul.

Leena Ylä-Mononen, directoarea executivă a AEM, atrage atenția asupra faptului că poluarea fonică este adesea subestimată.

„Poluarea fonică este adesea trecută cu vederea, considerată doar o neplăcere a vieții de zi cu zi. Cu toate acestea, impactul pe termen lung al zgomotului asupra sănătății și mediului nostru este răspândit și semnificativ”, a precizat aceasta

Obstacole în măsurarea impactului

Raportul AEM se concentrează pe zgomotul generat de transporturi, fiind cel mai răspândit și semnificativ tip de poluare fonică. 

Alte surse de zgomot, cum ar fi vecinii gălăgioși sau muzica din baruri, sunt mai dificil de măsurat din cauza caracterului lor intermitent.

Uniunea Europeană și-a propus să reducă cu 30% numărul persoanelor afectate cronic de zgomotul transporturilor până în 2030. 

Recomandări

Cine conduce industria de apărare aeronautică: Sinecuriști cu salarii de zeci de mii de lei, o cârciumăreasă și o fostă directoare de creșă

Cu toate acestea, experții AEM avertizează că acest obiectiv nu va fi atins fără măsuri suplimentare.