Sănătate: Plantele care îți iau durerea

Arnica, antiinflamator şi analgezic

Arnica are acţiune antiinflamatoare, analgezicăşi antiseptică. Administrată intern, îndoze mici, moderează activitatea centrilor nervoşi centrali, având astfel efecte antialgiceşi sedative. Tinctura se prepară din10 g de inflorescenţe uscate la 100 ml alcoolde 60°-70°, care se lasă la macerat timp deopt zile, apoi se filtrează şi se depozitează însticluţe închise la culoare. Se iau 20-25 depicături de două ori pe zi, la nevoie. Încazul respectării dozelor indicate, nu existăcontraindicaţii sau reacţii adverse. Totuşitratamentul prelungit nu este indicat. Îndoze mari, devine toxică şi poate avea chiarefecte paralizante.

Ardeiul iute încălzeşte încheieturile

Ardeiul iute are acţiune congestionantă intensă, adică provoacă o uşoară inflamaţie a pielii, dar pentru o scurtă durată. Efectul resimţit este unul de caldură, iar vasele de sânge din zona respectiva sunt stimulate. Astfel, ajută la diminuarea durerilor reumatice şi articulare. Se fac frecţii locale cu tinctură de ardei iute îmbibată în vată. După uscare, se lasa tampoanele pe locul afectat şi se fi xeaza cu un bandaj elastic. Tinctura se prepară la fel ca şi cea de arnica, din 20 g de ardei iuţi la 100 ml de alcool de 60°-70°.

Bradul, o calitate mai puţin cunoscută

Bradul este folosit în special pentru efectele sale expectorante şi antitusive, dar este şi un bun analgezic. Se administrează intern ca sirop preparat din 200 g muguri de brad la 650 g zahar şi 350 ml apa. Se beau patru-şase linguri pe zi. Extern, se folosesc preparate cu ulei esenţial de brad pentru frecţii. Se mai poate prepara un ceai din 300 g de amestec egal de muguri de brad, cimbru, sovârv, muşeţel şi fl ori de tei, care se infuzeaza în cinci litri de apa fierbinte. Se strecoara şi se adauga în cada de baie. Nu are contraindicaţii şi în locul bradului se pot folosi muguri sau crenguţe de molid sau pin.

Coriandrul şi roiniţa calmează crampele

Fructele de coriandru pot fi utile în cazul spasmelor stomacale şi menstruale. Pot avea efect bun şi împotriva durerilor de cap. Se administreaza sub formă de infuzie de fructe zdrobite (o linguriţă la o cană cu apă). Seminţele ca atare pot fi mestecate dupa masa. Frunzele de roiniţă (melisa) au acţiune analgezica şi sedativa. Au şi efect relaxant asupra musculaturii gastro-intestinale şi uterine, ceea ce duce la calmarea crampelor. Se bea infuzie din una-doua linguri de planta uscata la o cana cu apa o data sau de doua ori pe zi. Seara, înainte de culcare, se mai poate bea o cana cu ceai de roiniţă îndulcit cu miere.

Salcia, înlocuitorul aspirinei

Conţine salicină şi derivaţii ei care au în organism acţiune febrifuga şi analgezica. Se recomanda însuferinţe reumatice ca sedativ şi în crampe uterine. Intern se administreaza sub forma de decoct din coaja marunţită din două linguri la o cană cu apa. Se iau cinci-şase linguri pe zi. Se mai poate lua şi sub formă de pulbere: câte o jumătate de linguriţă de trei ori pe zi. Este contraindicată în caz de gastrită sau ulcer stomacal şi persoanelor cu sensibilitate la aspirină.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE