Sarmizegetusa Regia – legenda fostei capitale dacice. Cum arată astăzi cetatea

Sarmizegetusa Regia de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele.

Despre Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia este un ait arheologic care face parte din complexul de cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Este cea mai mare aşezare cunoscută pentru spaţiul dacic, fiind întinsă pe un deal cu o lungime de aproximativ. 4,5 km.

Datele istorice arată că, începând din a doua jumătate a secolului I a. Chr., aici a fost capitala regatului dac. Vreme de aproape un secol şi jumătate, Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia a fost principalul centru politic, religios, economic şi militar al lumii dacice.

Potrivit istoricilor, Sarmizegetusa a devenit capitala politică a Daciei în vremea lui Deceneu, urmaşul lui Burebista la conducerea poporului.

Partea centrală a aşezării era ocupată de fortificaţie şi de zona sacră, iar pe restul numeroaselor terase amenajate pe pantele dealului erau zonele civile.

Ce se poate vedea azi din fosta cetate

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Fortificaţia pe care vizitatorii o pot vedea astăzi pe teren datează din perioada războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea p. Chr.. Zidurile sale, realizate mai ales din blocuri de calcar, închid o suprafaţă de cca. 30 000 m2.

În diverse puncte din interior şi din imediata vecinătate, au fost descoperite urmele unor barăci şi ale unor edificii romane. Fortificaţia dacică iniţială, cu o suprafaţă estimată la cca. 10 000 m2, a fost aproape complet afectată de distrugerile şi de amenajările de mare amploare ale terenului din timpul războaielor.

Legătura dintre fortificaţie şi zona sacră se făcea prin intermediul unui drum pavat cu lespezi de calcar, cu o lungime totală de aproximativ 200 m. Zona sacră cuprinde două mari terase antropogene, susţinute de ziduri de calcar a căror înălţime era, în unele segmente, de peste 10 m.

Aici au fost identificate vestigiile a şapte temple, un altar monumental, precum şi sisteme de distribuire / evacuare a apei.

Elementele păstrate aici, precum plintele, tamburii, pilaştrii din calcar sau din andezit din structura templelor vorbesc de la sine despre o arhitectură religioasă monumentală, unică prin proporţiile sale în Dacia.

Cercetările arheologice din cartierele civile au dus la descoperirea mai multor locuinţe cu plan circular sau poligonal, precum şi a unor ateliere meşteşugăreşti.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

În cazul celor din urmă se remarcă atelierele de făurărie, a căror activitate poate fi catalogată drept una extraordinară. La Sarmizegetusa Regia au fost aflate mii de piese din fier: unelte de făurărie, de tâmplărie – dulgherie, de bijutier, de pietrari, pentru agricultură, obiecte de uz domestic, arme, piese decorative etc.

Cum ajungi la Sarmizegetusa Regia

Turiştii care doresc să viziteze cetatea dacică Sarmizegetusa Regia pot ajunge până la un kilometru de zidurile fostei capitale a Daciei cu maşina.

Drumul pleacă din localitatea Costeşti, județul Hunedoara, şi străbate un traseu în lungime de 19 kilometri. Se poate ajunge cu mașina până la circa 850 de metri de poarta de intrare în cetate. Ultima porţiune se străbate pe jos de către turişti pe un drum pavat cu dale de andezit.

Dacă ajungi în Hunedoara, nu rata o vizită și la Castelul Corvinilor

Traseu și program de vizitare Sarmizegetusa Regia

Programul de vizitare la Sarmizegetusa Regia:

Recomandări

Ionela Maria Ciolan, cercetătoare în politica de securitate a UE: „Europa nu mai este sigură. Trebuie să ne pregătim pentru o eră de competiție geopolitică acerbă”

• în perioada 1 mai – 30 septembrie, zilnic între orele 09.00 şi 20.00;

• în perioadele 1 martie – 30 aprilie şi 1 octombrie – 30 noiembrie, zilnic între orele 09.00 și 18.00;
• în perioada 1 decembrie – 28/29 februarie, zilnic între orele 10.00 şi 15.00, doar dacă starea vremii permite acest lucru.

Traseele de vizitare sunt următoarele:

a) Traseul de vizitare nr. 1: poarta de vest – cale de acces poarta de est – zona sacră – turnul pentagonal și retur;

b) Traseul de vizitare nr. 2 – poarta de vest – calea de acces dreapta spre atelierul monetar – poarta de sud – poarta de est și retur;

Legenda cetății Sarmizegetusa Regia

Deși din vechea cetate au rămas doar ruinele capitalei, locul pare încă viu, transmițând o energie debordantă și mister.

Se presupune că această senzație este creată de unele portaluri energetice, locuri sacre care au fost menținute vii și active în decursul mileniilor.

Acesta este principalul motiv pentru care Sarmizegetusa Regia atrage anual mii de vizitatori curioși care vor să simtă vibrația locului, mai ales în preajma zilelor de echinocţiu şi solstiţiu.

Alte teorii susțin că Sarmisegetusa este un loc descoperit pe vremea agartâșilor, înaintașii dacilor, oameni erudiți inițiați în multe științe, de la astrologie la medicină.

Se crede că ei erau un popor spiritual care se folosea de energiile locului, obicei păstrat de daci. Anumiți specialiști în domeniu susțin că Sarmisegetuza se află la intersecția unor astfel de meridiane. Străbunii noștri căutau astfel de locuri care amplificau puterea rugăciunilor și a vindecărilor.

Discul solar de andezit de la Sarmizegetusa Regia

O legendă susține că zona sacră a Sarmisegetuzei reprezintă un important punct energetic. Discul sau soarele de andezit este loc al energiilor astrale sau divine.

De altfel, fosta capitală dacică a fost vizitată deseori de practicanții meditației sau ezoterismuui.

Există istorici care susțin că aici aveau loc ritualurile de inițiere ale războinicilor daci. Dar tot aici aveau loc și sacrificii.

Forma așezărilor i-a făcut pe alții să creadă că locurile erau puncte de observație astronomică. Tot istoricii au stabilit că templele și sanctuarele de aici, dispuse pe două terase, au fost înălțate în două perioade distincte, unele în vremea regelui Burebista, altele în vremea lui Decebal.

Construcțiile au fost realizate cu materiale aduse de la mulți kilometri distanță. Nu se cunoaște rolul exact al sanctuarelor, de aceea au apărut multe legende și mituri pe seama cetății Sarmizegetusa Regia.

Legenda orașului subteran

Cele mai ciudate mituri care circulă pe seama aşezării dacice Sarmizegetusa Regia spun că locul se suprapune unui oraş subteran întins pe zeci de hectare. Și că în incinta sacră din capitala Daciei ar putea exista un portal energetic, care face legătura cu universuri paralele, că dacii au construit tuneluri între cetăţile dacice. Astfel de ipoteze, apărute după 1990, sunt contestate cu vehemenţă de istorici.

Urmărește-ne pe Google News