Castelul Corvinilor Sau Castelul Huniazilor - Istoric și Legendă. Ce Poți Vizita

Castelul Corvinilor se află în județul Hunedoara și are un farmec aparte datorită stilurilor de construcție diverse.

Cuprins:

Castelul Corvinilor sau Castelul Huniazilor – scurt istoric

Castelul Corvinilor, numit și Castelul Hunedoare este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.

În plus este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat în top 10 destinații de basm din Europa.

Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști.

Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât și drept reședință feudală.

În secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifică în spiritul vremii, părti din castel, modificări dictate atât de necesitați civile cât și militare. Se construiește pe latura estică, peste fundații mai vechi, un corp de clădire, denumit Palatul mare dinspre oraș, compus din două niveluri, respectiv camere de locuit și o sufragerie.

Recomandări

Cinci reprezentanți ai elevilor explică pentru Libertatea de ce susțin greva profesorilor și critică guvernanții: „Se folosesc de noi și de contextul examenelor ca să oprească protestul”

Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare.

În secolul XIX au avut loc cele mai importante lucrări de retsaurare ale Castelului Corvinilor. În prezent, castelul este restaurat și transformat în muzeu.

Legendele Castelului Corvinilor

Castelul Corvinilor este sursa mai multor legende, cele mai cunoscute dintre ele fiind LegendaCorbului și Legenda Fântânii.

Legenda Fântânii

Despre fântâna din curtea Castelului Corvinilor că a fost săpată de către trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara în ținea în castel. Ioan le promite celor trei că îi vă elibera dacă vor săpa o fântână cu apă bună. Prizonierii, animați de speranță eliberării, sapă în stânca timp de 15 ani și la 28 de metri adâncime reușesc să găsească prețioasă apa.

Numai că între timp Ioan murise iar soția sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sã nu respecte cuvântul dat de soțul sãu și nu îi eliberează pe cei trei turci, hotărând să fie uciși.

Prizonierii, că ultima dorință, cer permisiunea să scrie pe cheile fântânii o inscripție: „Apă ai, inima nu”, că un reproș pentru promisiune făcută și nerespectată. De fapt, inscripția descifrata de Mihail Guboglu glãsuieste astfel: „Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică”. Caracterele vechi arabe conținute de inscripție o datează la mijlocul secolului al XV-lea. Poziția actuală a inscripției este pe unul dintre contraforții capelei.

Recomandări

Știți ce afecțiuni de sănătate mintală sunt decontate în România? Nici măcar sistemul nu știe, arată un recent raport

Imagine din interiorul Castelului Corvinilor

Legenda Corbului

Pe blazonul familiei Corvinilor este inscrpționat un corb care tine în cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei are o legendă. Se spune cã Ioan de Hunedoara, cel care a și fost proprietar la Castelul Corvinilor era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasă femeie din Țara Hațegului, pe nume Elisabeta.

Pentru a o feri de necinste, regele îi dă de soț pe unul din vitejii săi, Voicu, dăruindu-i totodată și un inel ca și dar pentru copilul nenăscut. Scopul era de a fi recunoscut atunci când va crește și va merge la curtea regală. În timpul unei călătorii făcută de familia lui Voicu, poposind pentru a prânzi, inelul este uitat pe o margine a ștergarului pe care erau puse merindele.

Un corb, atras de strălucirea inelului îl fură încercând să plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc și sageteazã corbul, recuperând astfel inelul. Atunci când crește și ajunge la curtea regală, povestește aceastã pățanie. Regele, impresionat de această istorie, decide că simbolul familiei hunedorenilor sã fie corbul cu inel de aur în cioc. De altfel, și numele familiei provine din latinescul „Corvus”, care înseamnă „Corb”, o pasăre care simboliza cu totul altceva în evul mediu, și anume înțelepciunea și longevitatea.

Recomandări

Educația primește un procent din PIB mai mic decât în 1995. Câți bani s-au alocat în ultimii 30 de ani

Cum ajungi la castelul Corvinilor

Castelul se află în Hunedoara, la 28 km de Hațeg, 45 km de Sarmizegetusa, 126 km de Sibiu, 172 km de Cluj Napoca și aproximativ 400 km de București.

Ce poți vizita în Castelul Corvinilor sau Huniazilor

Primul obiectiv major din Castelul Corvinilor este Turnul nou de poartă, de forma rectangulară, turn care impresioneză prin masivitate, în zona parterului având aspectul unui spațiu boltit, fiind remarcată prezența locului de gardă, unde este și o vatră de foc, aici aflându-se la acest moment casa de bilete.

De aici se ajunge, cu ușurință, în închisoarea castelului, care păstrează o ușa masivă de lemn. Loggia Matia se află la ieșirea din Turnul nou de poartă, în partea stânga, fiind considerată cea mai timpurie manifestare, în domeniul arhitecturii, a Renașterii.

La etajul loggiei se mai păstrează unica pictură laică în frescă din Transilvania acelei perioade, precum și Camera de Aur, ce adăpostește expoziția „Obiecte din colecțiile Muzeului Castelul Corvinilor Hunedoara”.

Capela este plasată pe latura estică a castelului, accesul fiind posibil prin scara interioară a Loggiei Matia. De acolo se ajungânge în tribuna capelei. Camera domnițelor, se află plasată la primul nivel al Turnului nou de poartă, deasupra coridorului de intrare în Castelul Corvinilor. Inițial, a fost doar un nivel de apărare în acest turn, iar în secolul al XVII-lea este tranformat în cameră de zi pentru doamnele din castel. Aici se poate vedea un set de mobilier aparținând secolului al XIX-lea.

De aici, prin Scara spirală, se intră în Sala Dietei, plasată la etajul Palatului Mare, construită în stil gotic. Interiorul este fiind modificat radical în sec. XVII în vremea lui Gabriel Bethlen, prin demontarea întregii arhitecturi gotice de piatră, și compartimentarea ei cu încăperi cu funcționalități diverse.

Apoi, se vizitează terasa de artilerie, ușor modificată în secolul al XIX-lea. De aici se deschide o frumoasă perspectivă spre groapa urșilor. Tot de aici se văd și palatul nordic, capela și curtea fântânii, dar și orașul contemporan.

Ultimul obiectiv este Sala Cavalerilor, una din cele mai interesante spații laice din Transilvania sec XV.

Descoperă cele mai frumoase castele din România

Castelul Corvinilor – program și tarife de vizitare

Program:

Luni: 12:00 – 17:00
Marți – duminică: 9:00 – 17:00

Tarife vizitare Castelul Corvinilor:

Adulți – 35 lei;
Elevi și studenți – 7 lei;
Pensionari – 17 lei;

Tarife pentru grupuri:

Grup organizat : minim 20 de persoane;
Adulti – 27 lei/pers;
Pensionari – 12 lei/pers;
Elevi/studenţi – 5 lei/pers.

Beneficiază de acces gratuit la Castelul Corvinilor:

copilul cu handicap și persoana care îl însoțește adultul cu handicap grav sau accentuat și persoana care îl însoțește
copiii preșcolari organizații care au ca unica activitate acordarea gratuită de servicii sociale.

Castelul Corvinilor, monument unic

Unicitatea monumentului de la Hunedoara constă în gradul înalt de reprezentativitate pentru arhitectura militară din sud-estul Europei secolului XV.

El întrunește cele mai dezvoltate elemente de arhitectură civilă. Palatul Mare este o construcție de inspirație franceză, unică în spațiul dominat de regatul maghiar în acea perioadă. Ilustrează măreția unei mari familii, cea a Hunedorestilor, capabilă să împrumute modele arhitecturale dintr-un spatiu care găzduiește una dintre cele mai strălucite civilizații medievale: Franța.

Castelul Corvinilor a fost gazda și cadrul realizării mai multor producții cinematografice de prestigiu (filme artistice, documentare sau clipuri publicitare). Aici au fost ecranizate momente celebre din istoria românilor sau din istoria universală – François Villon, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Alexandru Lăpușneanu, David, Regii blestemați, Vlad, Jacqou le Croquat, Blood Rayne .