O broască țestoasă de 194 de ani ar putea deține secretul tinereții veșnice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O broască țestoasă gigant de Aldabra, Jonathan, în vârstă de 194 de ani, este oficial cel mai bătrân animal terestru din lume. Potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances și citat de CNN, cercetătorii au descoperit indicii genetice care ar putea explica longevitatea remarcabilă a acestei specii și care ar oferi noi perspective asupra procesului de îmbătrânire la oameni.
Cuprins:
Genomul unei vieți de două secole
Jonathan, broasca țestoasă care trăiește pe insula Sfânta Elena din Atlanticul de Sud, a devenit simbolul longevității.
Cercetătorii au analizat genomul său și epigenomul pentru a identifica mecanismele moleculare care ar putea explica cum acest animal a atins o vârstă atât de înaintată.
În cadrul analizei, au fost descoperite 287 de variante genetice asociate cu protecția împotriva daunelor celulare acumulate în timp.
„Are într-adevăr niște gene deosebit de bune pentru repararea ADN-ului și reducerea inflamației”, a declarat Justin Gerlach, cercetător la Universitatea Cambridge, pentru CNN.
Aceste descoperiri sugerează că Jonathan poate continua să exprime genele esențiale chiar și la vârsta sa extrem de înaintată, un proces care, la oameni, începe să se degradeze mult mai devreme.
Viața lentă, cheia longevității
Specialiștii cred că secretul longevității țestoaselor gigantice ar putea sta în ritmul foarte lent de viață care influențează inclusiv procesele genetice.
„Rata lor metabolică este foarte scăzută în comparație cu a noastră”, a explicat Gerlach. Acest lucru înseamnă mai puține reacții chimice în celule, deci mai puține daune acumulate în ADN de-a lungul timpului, spun cercetătorii.
Un alt punct de interes a fost starea mitocondriilor lui Jonathan, structurile celulare care produc energie. Echipa de cercetători a descoperit că acestea sunt surprinzător de bine conservate.
„Există unele date care arată că sănătatea mitocondriilor este importantă pentru speciile longevive, iar rezultatele noastre la Jonathan se potrivesc cu descoperirile legate de supercentenarii umani”., a explicat Dr. Stephen Clark, fondatorul Fundației Kallel din Nashville.
O poveste de supraviețuire
Deși data exactă a nașterii lui Jonathan este necunoscută, o fotografie din 1882 îl arată deja ca adult pe insula Sfânta Elena.
Țestoasele gigantice ating maturitatea completă în jurul vârstei de 50 de ani, ceea ce i-a determinat pe cercetători să estimeze că Jonathan s-a născut în 1832.
În acel an, personalități precum Abraham Lincoln și Charles Darwin erau adolescenți.
Jonathan, o broască țestoasă originară din insulele Seychelles din Oceanul Indian, a ajuns pe insula Sfânta Elena, teritoriu britanic de peste mări, ca „dar exotic” pentru un administrator colonial. Această mutare i-a salvat viața, având în vedere că, în secolul XIX, țestoasele gigantice erau capturate de echipajele navelor de explorare și folosite drept sursă de hrană în timpul călătoriilor lungi.
Cântărind aproximativ 180 de kilograme, Jonathan este încă activ, în ciuda faptului că și-a pierdut vederea din cauza cataractei.
De la broasca țestoasă de două secole la medicina anti-îmbătrânire
Cercetările asupra ADN-ului lui Jonathan ar putea deschide noi orizonturi în medicina umană.
„Genomul lui Jonathan oferă o hartă a rezilienței celulare care s-ar putea traduce în tratamente pentru oameni”, a explicat Clark.
Echipa sa plănuiește să folosească aceste informații pentru a dezvolta medicamente care să îmbunătățească sănătatea mitocondrială umană, cu studii clinice programate pentru următorii ani.
„Suntem foarte interesați să găsim medicamente generice umane care să îmbunătățească sănătatea mitocondrială și dorim să introducem aceste medicamente în studii clinice pe oameni în următorul an sau doi.”
Totuși, pentru a înțelege pe deplin mecanismele genetice din spatele longevității excepționale, sunt necesare mai multe studii pe alte exemplare de țestoase Aldabra și pe alte specii longevive.
„Comparând astfel de indivizi extremi cu alții, putem începe să aflăm ce îi face speciali și să aplicăm aceste descoperiri în cercetarea îmbătrânirii umane”, a declarat Handan Melike Dönertaş, cercetător în genomică la Universitatea Tehnică din Orientul Mijlociu, pentru CNN.
O sursă de inspirație pentru știință
Deși cercetările asupra lui Jonathan sunt încă la început, ele subliniază trăsături unice ale țestoaselor gigantice, care par să sfideze regulile obișnuite ale longevității și sănătății.
„Aceste descoperiri încep să dezvăluie complexitatea mecanismelor care permit unor organisme să atingă o longevitate excepțională. În cele din urmă, unul dintre obiectivele studierii acestor animale și a altora cu o viață excepțional de lungă este de a obține informații care ar putea fi transferabile în cercetarea îmbătrânirii umane și a cancerului.”, a explicat Ylenia Chiari, profesor asociat la Universitatea din Nottingham.
Într-o lume în care oamenii de știință caută constant soluții pentru a încetini procesul de îmbătrânire, Jonathan rămâne un simbol viu al longevității, demonstrând că natura însăși deține secretele unei vieți îndelungate și sănătoase.
