Ce Este Sosul Bolognese și Cum Se Prepară. Rețetă De Sos Bolognese

Cuprins:

Ce este sosul bolognese și cum se prepară

Sosul Bologneste este un sos foarte bogat pe bază de carne tocată și roșii. Acesta este de obicei gătit lent timp de mai multe ore pentru a permite aromelor să se îmbine și să dezvolte un gust bogat și savuros.

Sosul bolognese este un sos versatil care poate fi folosit într-o varietate de feluri de mâncare, dar cel mai frecvent este servit peste paste, cum ar fi spaghete sau tagliatelle.

Există multe variante ale sosului bolognese, iar diferite regiuni din Italia au propriile variante unice ale rețetei. Cu toate acestea, varianta clasică de sos bolognese este recunoscută ca fiind unul dintre cele mai emblematice și delicioase sosuri italiene.

Rețetă de sos bolognese

Rețeta pentru „Ragu bolognese clasic” a fost brevetată la Camera de Comerț din Bologna la 17 octombrie 1982, de către Delegația din Bologna a Academiei Italiene de Bucătărie.

Ingrediente

300 g carne de vită măcinată grosier
150 g pancetta
50 g morcov
50 g de tulpină de țelină
30 g ceapă
300 g sos de roșii sau roșii decojite la conservă
½ pahar de vin roșu sec
½ pahar de lapte integral
un pic de supă
ulei de măsline extravirgin sau unt
sare
piper
½ pahar de smântână lichidă (opțional)

Mod de preparare

Recomandări

Filmul crimei din Sectorul 4. Bărbatul căutat pentru crimă i-a mărturisit mamei sale că a omorât-o pe fetiţa de 12 ani

Mai întâi se taie în cubulețe și apoi se toacă fin pancetta cu un cuțit ascuțit, apoi se topește într-o tigaie de teracotă sau de aluminiu groasă, cu diametrul de aproximativ 20 cm.

Se adaugă 3 linguri de ulei sau 50 g de unt și legumele tăiate mărunt și se lasă să se gătească ușor. Adaugă carnea tocată și amestecă bine cu o lingură, până când carnea este gătită și sfârâie.

Se toarnă vinul și se amestecă ușor până când alcoolul s-a evaporat complet. Adaugă passata sau roșiile decojite, acoperă și fierbe încet timp de aproximativ 2 ore, adăugând supă când este necesar, apoi adaugă laptele spre final pentru a contracara aciditatea roșiilor.

Se asezonează cu sare și piper. La final, când sosul este gata, în funcție de utilizarea lui, adaugă smântână dacă folosești sosul pentru paste uscate. Pentru paste proaspete, se folosește ca atare.

Sfaturi pentru a face cel mai delicios sos bolognese

Alege carnea potrivită: În mod tradițional, bolognesele se prepară cu carne tocată de vită sau cu o combinație de carne de vită și porc. Alege carne slabă, care să aibă aproximativ 80% grăsime și 20% grăsime pentru cele mai bune rezultate.

Folosește ingrediente de calitate: Sosul bolognese se bazează pe ingrediente simple, de înaltă calitate. Folosește legume proaspete, cum ar fi ceapa, țelina și morcovii, roșii conservate sau proaspete și pastă de tomate conservată de bună calitate.

Recomandări

EXCLUSIV. Voluntar ucrainean vorbește pentru publicul Libertatea din mijlocul inundațiilor: „Rușii au bombardat centrul de evacuare, abia plecasem de acolo”

Gătește sosul la foc mic și lent: Sosul bolognese trebuie gătit la foc mic pentru o perioadă lungă de timp, permițând aromelor să se dezvolte și cărnii să devină fragedă. Cel puțin 2 ore trebuie să stea pe foc, dar cu cât mai mult timp, cu atât mai bine.

Nu uita de vin: Adăugarea unui strop de vin roșu în sosul bolognese poate ajuta la aprofundarea aromelor și la adăugarea de complexitate. Alege un vin roșu sec, cum ar fi Chianti sau Barbera.

Asezonează bine: Sosul bolognese are nevoie de multe condimente pentru a scoate în evidență aromele. Adaugă sare, piper negru și ierburi precum cimbru, oregano și frunze de dafin, după gust.

Gătește corect pastele: Gătește pastele într-o oală mare cu apă clocotită și bine sărată până când sunt al dente, apoi scurge-le și adaugă-le în sos. Nu clăti pastele, deoarece acest lucru va spăla amidonul care ajută sosul să se lipească de ele.

Presară parmezan: Un strop generos de parmezan proaspăt ras peste pastele bolognese va adăuga o savoare delicioasă și o aromă profundă.

Istoria sosului bolognese

Se crede că originea termenului Ragu este legată de echivalentul francez „ragout”, un termen folosit pentru a defini tocănițele de carne și legume gătite la foc mic pentru o perioadă lungă de timp.

Recomandări

Înregistrări șocante într-un dosar DIICOT. Doi angajați se plâng că șefii le-au băgat pe gât, de la firmele de casă, cantități uriașe de produse de birotică: „Două milioane cinci sute de coli”

Strămoșul a ceea ce cunoaștem acum sub numele de Ragu a fost de fapt un preparat din tradiția populară medievală franceză din anii XII-XIV, care consta în bucăți de carne, legume sau chiar pește fierte încet.

Putea fi un fel de mâncare bogat sau sărac, în funcție de bucățile de carne, condimentele și garniturile folosite. Evident, la acea vreme nu includea utilizarea roșiilor.

A ajuns din Franța la Vatican

Din Franța, acest preparat a ajuns în bucătăriile curții napolitane a Bourbonilor și în cele ale Vaticanului, dar era încă doar un mod de a găti carnea cu variații și ingrediente semnificative, în funcție de zona Italiei.

În 1773, Vincenzo Corrado, în cartea sa „Il Cuoco Galante”, descrie pentru prima dată un fel de mâncare care ar putea fi definit ca fiind primul Ragu, dar ingredientele nu erau încă definite (de fapt, puteau include legume, diverse tipuri de carne, creveți sau chiar ouă) și încă se gătea într-o supă cu legume și ierburi aromatice.

Cu toate acestea, între timp, rețeta a devenit parte a bucătăriei italiene și s-a răspândit pe teritoriul național cu noi variante și noi ingrediente, cum ar fi utilizarea roșiilor, care apare pentru prima dată în 1790 în rețeta „Maccheorni alla Napolitana”, cuprinsă în cartea de bucate „Apicius modern” de Francesco Leonardi.

Sosul bolognese, chiar dacă era celebru, încă era considerat un fel de mâncare din carne cu sos, și așa și-l amintește Puccini în Boheme.

În secolul XX a apărut varianta cunoscută astăzi pe scară largă

În anii următori, versiuni ale aceluiași fel de mâncare cu sau fără adaos de roșii alternau. Abia în secolul al XX-lea, odată cu răspândirea sosului de roșii și a pastelor, această rețetă a devenit Ragu bolognese pe care îl gătim și îl iubim și astăzi.

Cu toate acestea, pe parcursul secolului al XIX-lea, Ragu s-a răspândit în întreaga peninsulă italiană, odată cu introducerea unor variații locale, cum ar fi utilizarea cărnii de porc, prepararea de chiftele mici (ca în tradiția napoletană și abruzzeză) și combinarea cu tipuri locale de paste, cum ar fi pastele făcute manual în Bologna.

Pastele bolognese – o rețetă faimoasă în toată lumea

Când, în 1891, Pellegrino Artusi, în lucrarea sa „Știința în bucătărie și arta de a mânca bine”, a descris „macaroanele bolognese”, nu era conștient de faptul că punea bazele uneia dintre cele mai faimoase rețete ale bucătăriei italiene.

Roșia nu era încă inclusă, dar aproape toate celelalte ingrediente erau acolo: pancetta sărată, carne de vițel, țelină, morcov și ceapă, toate fierte cu supă de carne.

Artusi propune și câteva adaosuri pentru a îmbogăți acest sos: ciuperci uscate, trufe, ficat de pui și smântână. Este un ragu alb, fără tomate, dar bogat și gustos, așa cum a vrut tradiția bolognese.

Cu ce fel de paste se consumă sosul

Transformarea definitivă are loc la sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea, când tagliatellele iau locul oficial macaroanelor, iar roșia devine un ingredient esențial.

Lista ingredientelor pentru Ragu este completată de carnea proaspătă de porc, dar numai după cel de-al Doilea Război Mondial, după cum relatează celebra carte de rețete italiană „Il Cucchiaio d’Argento”, cu o rețetă care a rămas substanțial neschimbată până astăzi.

O rețetă care, totuși, nu corespunde în totalitate cu cea brevetată în 1982 la Camera de Comerț din Bologna de către Delegația Bolognese a Academiei Italiene de Bucătărie. Dar poate că acest lucru face parte din frumusețea bucătăriei italiene, unde rețetele se schimbă de la o casă la alta, de la o familie la alta.