Statuia lui Zeus din Olympia a fost prima dintre cele șapte minuni ale lumii antice, în ordine cronologicăceea ce nu este deloc surprinzător deoarece istoria și amploarea construcției erau unice.
Cuprins:
Filosoful Philon din Alexandria scria, de altfel, pe la începutul secolului I d.Hr., că omenirea are şase lucruri de care se poate minuna şi un al şaptelea la care se prosternează, iar acesta era, bineînțeles, statuia închinată celui mai mare zeu din mitologia greacă.
Pentru adăpostirea statuii a fost construit un templu. Capodopera lui Phidias, cel mai mare maestru sculptor al antichității avea să captiveze lumea antică timp de aproximativ 1000 de ani. Mai exact până în anul 45 d.Hr. când un incendiu devastator a distrus statuia după ce aceasta fusese transportată la Constantinopol din ordinul împăratului Theodosie al II-lea. Din statuie nu a mai rămas decât soclul.
În articolul de azi îți vom spune povestea legendarei statui închinate celui care a fost considerat părintele Jocurilor Olimpice antice.
Conform legendelor grecești, Olympia a fost cucerită de dorienii conduși de eroul Heracles (Hercule). Dorienii au trasat limitele incintei sacre Altis, denumire care provenea de la cuvântul „altis”, care însemna crâng sau dumbravă.
În urma săpăturilor arheologice s-a descoperit că această incintă avea o formă trapezoidală și măsura în jur de 200 de metri în lungime și 175 în lățime. Pe această platformă amenajată în terase au fost construite de-a lungul timpului numeroase edificii sacre, iar printre acestea s-a numărat și marele templu al lui Zeus.
După victoria repurtată în bătălia de la Salamina (480 î.Hr.) de către grecii conduși de Temistocle împotriva perșilor s-a hotărât construirea acestui templu dedicat zeului grec. Acesta a fost opera arhitectului Libon din Elis, iar lucrările au demarat în anul 460 î.Hr și au fost finalizate trei ani mai târziu.
Realizat în ordinul „doric peripter hexastil”, templul lui Zeus era cel mai mare din Grecia la acea vreme. Construcția avea șase coloane pe fațada principală și câte treisprezece coloane pe fațadele laterale. Acestea măsurau 67,12 metri în lungime, 27,68 metri în lățime și 20,25 m înălțime totală, până la partea superioară a frontonului, conform descrierii istoricului Pausanias.
Templul era acoperit cu plăci de marmură de Naxos, iar frontoanele prezentau o sculptură magnifică. Astfel, pe latura de est era reprodusă cursa mitică de care dintre Pelops și Oinomaos , în timp ce pe frontonul de vest era înfățișată o scenă de luptă cu centauri, figura centrală fiind cea a lui Apollo.
Interiorul templului era împărțit pe trei secțiuni. De la intrare până la a doua coloană era un spațiu liber, aceasta era urmată de un spațiu închis până la a cincea coloană, cu o balustradă de marmoră. De la cea de-a cincea coloană și până la peretele vestic avea să fie așezată Statuia lui Zeus, care a fost construită în anul 433 î.Hr.
În anul 437 î.Hr. locuitorii Olympiei l-au chemat pe maestrul sculptor Phidias din Atena pentru a construi în templul lui Zeus o statuie dedicată celui mai important zeu din mitologia elenă.
Acesta era deja cunoscut după ce realizase cu puțin timp înainte statuia care o înfățișa pe Athena Parthenos din templul Parthenon de pe colina Acropolis din actuala capitală a Greciei.
În mod similar, statuia lui Zeus a fost sculptată după tehnica criselefantină din lemn placat cu foi de aur, fildeș și pietre prețioase. Se spune că Phidias a lucrat la opera sa într-o clădire situată la vest de Altis, care după șase secole era cunoscută sub sdenumirea de „atelierul lui Phidias”.
Sculptorul atenian i-a avut colaboratori pe fratele spu Panaenos, care era pictor, și Colotes din insula Paros, care era gravor. După ce statuia a fost finalizată în interiorul atelierului, aceasta a fost demontată și apoi transportată piesă cu piesă în templul din Altis. Aici a fost reasamblată pe soclul de marmoră, care fusese dinainte pregătit.
Statuia lui Zeus avea o înălțime de aproximativ 12 metri, iar cu tot cu soclu nu depășea 14 metri. Statuia îl înfățișa pe zeul zeilor stând pe tronul său de rege. Phidias nu şi l-a imaginat pe Zeus ca fiind o fiinţă supranaturală cu înfăţişare înspăimântătoare, ci un bărbat puternic și foarte încrezător.
La începutul secolului al II-lea d.Hr., Pausanias, autorul lucrării intitulate „Descrierea Eladei”, oferă o serie de detalii importante referitoare la modul în care arăta statuia lui Zeus.
Statuia îl înfățișa pe Zeus așezat pe un tron cu un spătar înalt, realizat din abanos și din bronz și decorat cu o mulțime de pietre prețioase.
Acesta ținea în mâna dreaptă o statuie reprezentând-o pe Nik, Zeița Victoriei, care era lucrată în fildeș și aur. În mâna stângă, Zeus ținea un sceptru pe care stătea un vultur din aur, pe capul căruia era o cunună din ramuri de măslin. Pe umeri îi cădea o mantie peste torsul gol care îi acoperea picioarele.
Trupul lui Zeus era acoperit cu fildeș pe porțiunile care reprezentau pielea, în timp ce îmbrăcămintea și încălțările erau turnate în aur. Picioarele zeului erau rezemate pe un taburet, care era susținut în cele patru colțuri de sfincși făuriți din aur. La baza statuii era reprezentată naşterea Afroditei în mijlocul unei adunări a zeilor, încadraţi de Soare şi de Lună.
Statuia putea fi admirată de public doar în anumite zile. În celelalte zile era protejată de o uriaşă draperie donată templului de către regele Siriei, Antioh al IV-lea Epifanul. Aceasta era ţesută din lână şi decorată cu motive asiriene şi imagini feniciene.
Costica2023 17.01.2024, 16:14
este una dintre cele mai remarcabile opere ale artei antice și un exemplu impresionant al maestriei artistice greceșt
Costica2023 17.01.2024, 16:15
Statuia a fost sculptată în jurul anului 430 î.Hr. de către celebrul artist grec Fidias
Costica2023 17.01.2024, 16:16
a fost amplasată în templul lui Zeus din Olympia, Grecia
Costica2023 17.01.2024, 16:17
statuia originală nu mai există în prezent, dar descrierile antice și câteva monede antice cu reprezentări ale statuii ne oferă o idee despre magnificul său aspect
Costica2023 17.01.2024, 16:18
Sculptura era realizată în întregime din aur și fildeș, cu ochii fiind încrustați cu pietre prețioase