Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște. Ce nu trebuie să faci
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Paștele sau Învierea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine, chiar cea mai importantă. Este o sărbătoare plină de semnificații spirituale și încărcată de multe obiceiuri și tradiții. Unele dintre aceste tradiții s-au moștenit din generație în generație și încă se mai păstrează, altele fac parte din folclor și doar în unele zone mai pot fi regăsite sau doar povestite.
Cuprins:
Paștele sau Învierea Domnului - o sărbătoare cu semnificații profunde
Paștele este o sărbătoare a bucuriei, a luminii, a vieții care învinge moartea. Iisus, Fiul lui Dumnezeu, a murit pentru păcatele oamenilor și, prin Învierea Lui, le-a oferit tuturor posibilitatea de a avea viață veșnică.
De sărbătorile pascale sunt legate multe tradiții și obiceiuri, însă dincolo de ouă roșii, cozonaci și lumânările aprinse în noaptea de Înviere, Paștele este despre speranță, iertare, iubire și renaștere.
Învierea Domnului este o sărbătoare care ne vorbește despre iubire, iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, iubirea care nu cere nimic în schimb, care merge până la sacrificiu. Este un model de iubire pe care suntem chemați și noi să-l urmăm, în viața de zi cu zi.
După intrarea solemnă în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt, iar după trei zile a înviat din morţi.
Duminică dis-de-dimineaţă, Iisus Hristos a înviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, ca să împlinească Scriptura şi cele hotărâte de iconomia divină pentru mântuirea neamului omenesc.
Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai solemnă dintre sărbătorile anului. Duminica Învierii guvernează întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastră de la întuneric la lumină şi de la moarte la viaţă.
În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.
Descoperă și Cum se spune corect: Paște sau Paști
Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște
Prima zi de Paște este și ziua centrală, ziua în care se sărbătorește Învierea Domnului. Potrivit tradiției biblice, Iisus Hristos a înviat din morți „în a treia zi” după răstignire, adică duminică dimineața.
Prima zi de Paște este cea mai sfântă zi din calendarul creștin și momentul culminant al întregului an bisericesc.
Tradiții în Noaptea de Înviere
Noaptea de sâmbătă spre duminică este marcată de slujba de Înviere, când credincioșii vin la biserică, iau lumină și rostesc împreună ”Hristos a înviat!”- ”Adevărat a înviat!”
La miezul nopții, de Învierea Domnului, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți să luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.
Există, în tradiţia străveche, un obicei, conform căruia, după ce au luat lumină, credincioşii trebuie să meargă şi la mormintele celor trecuţi în nefiinţă, pentru ca cei de dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor.
Totodată, tradiţia mai spune că este bine ca lumânarea de la Înviere să nu fie stinsă până acasă, unde, de asemena, creştinii obişnuiesc să înconjoare casa de trei ori pentru a-l îndepărta pe cel rău.
Resturile de lumânări de la Înviere sunt păstrate cu credinţă de oameni, deoarece, în vreme de necaz ori grindină sau furtună, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor şi prin rugăciune.
Urarea tradiţională de Paşte a creştin-ortodocşilor este “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Aceste urări rămân valabile timp de 40 zile după Paşte, până la sărbătoarea Înălţării Domnului. Urările se folosesc de asemenea şi atunci când se ciocnesc ouăle roşii.
Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște
Pe vremuri, fetele şi flăcăii obişnuiau ca în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi.
Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint. Se spală cu apa pentru a fi sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani. Tradiția se respectă și astăzi în multe case, în prima zi de Paște, însă nu toată lumea mai ia apa de la izvor, ci de la robinet.
În dimineața Paștelui, se spune să este bine să privești într-un vas cu apă neîncepută, dintr-o cană nouă, și așa vei avea vedere bună pentru tot restul anului.
Tradiţia mai spune spune că de Paște trebuie să îți înnoiești garderoba. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii semnifică purificarea corpului şi a sufletului.
Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei trebuie să mănânce un ou roşu şi pască: să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul.
Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.
În Banat, dar și în alte zone din țară, oamenii obișnuiesc ca în prima zi de Paște să ia o linguriță de Paști, vin cu pâine sfințite, dimineața, înainte de micul dejun.
În zona Maramureșului, încă se păstrează una dintre cele mai frumoase tradiții de Paște. În dimineața primei zile de Pași, copiii cu vârsta până în 9 ani, merg la casele vecinilor și rudelor pentru a-i anunța de Învierea Domnului. Fiecare copil primește de la gazdă câte un ou roșu.
Ce nu se face în prima zi de Paște
În prima zi de Paște nu este bine să speli, să dai cu mătura sau să faci treabă prin gospodărie. Este o zi de odihnă și sărbătoare, iar orice muncă fizică este văzută ca o lipsă de respect față de importanța spirituală a zilei.
Se spune că prima zi de Paște trebuie trăită în liniște, bucurie și curăție sufletească. Cearta, vorbele grele sau gândurile rele „spurcă” ziua sfântă și atrag neînțelegeri în familie pentru tot anul.
O superstiție spune că cine doarme mult în prima zi de Paște va fi leneș tot anul. De aceea, oamenii erau învățați să se trezească devreme și să meargă la biserică, pentru a primi „lumina” nu doar la propriu, ci și în suflet.
Se spune că dacă dai ceva cu împrumut în prima zi de Paște, toată casa va „da norocul afară” și vei avea pierderi tot anul.
Un alt obicei spune că nu e bine să plângi de Paște, deoarece este o zi a bucuriei, iar lacrimile atrag tristețe și necazuri în lunile care urmează.
Rugăciunea pentru prima zi de Paște
Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi, toţi credincioşii, să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin Cruce, bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a călcat.
Venind mai înainte de zori cele ce au fost cu Maria şi găsind piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la înger: Pentru ce-L căutaţi printre morţi, ca pe un om, pe Cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare? Vedeţi giulgiurile cele de îngropare! Alergaţi şi vestiți lumii că S-a sculat Domnul, omorând moartea, că este Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce mântuieşte neamul omenesc.
De Te-ai şi pogorât în mormânt, Cela ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului ai zdrobit şi ai înviat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: Bucuraţi-vă! și Apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cel Ce dai celor căzuţi ridicare.
În mormânt cu trupul, în iad cu Sufletul, ca un Dumnezeu, în Rai cu tâlharul şi pe scaun ai fost, Hristoase, cu Tatăl şi cu Duhul, toate umplându-le, Cel ce eşti necuprins.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca un purtător de viaţă, ca un mai înfrumuseţător decât raiul, cu adevărat şi mai luminat decât orice cămară împărătească s-a arătat, Hristoase, mormântul Tău, Izvorul Învierii noastre.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Ceea ce eşti locaş sfinţit dumnezeiesc al Celui Preaînalt, bucură-te! Că prin tine s-a dat bucuria, Născătoare de Dumnezeu, celor ce strigă: Binecuvântată eşti tu între femei, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, Stăpână.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Hristos a Înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte, viaţă dăruindu-le (de trei ori) (Sursă - doxologia.ro)
Sursă foto - Shutterstock.com.
