Zile în care nu se fac nunți în 2024

De ce nu se fac nunți în post

Zilele în care nu se fac nunți în 2024 sunt zilele de post și sărbătorile importante. Interdicția de a face nunți în post este explicată de către anumiți teologi în două moduri:

Nu se fac nunți în post deoarece această perioadă este de postire și se referă atât la postirea sufletească, dar și la cea trupească. Postirea trupească are în vedere, pe lângă abținerea de la anumite mâncăruri și băuturi, și abstinența conjugală a soților.

Al doilea motiv pentru care nu se fac nunți în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunții sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.

Vezi întregul calendar ortodox 2024 cu cele mai importante sărbători.

Zile de post în 2024

• Miercurile și vinerile de peste an, afara de cele cu dezlegare, însemnate;
• Ajunul Bobotezei – 5 ianuarie;
• Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul – 29 august;
• Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie;
• Postul Sfintelor Paști – 18 martie – 04 mai;
• Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel – 27 iunie – 28 iunie;
• Postul Adormirii Maicii Domnului – 1 august – 14 august;
• Postul Nașterii Domnului – 14 noiembrie – 24 decembrie.

Recomandări

INTERVIU | Scriitorul Avedis Hadjian, cu prilejul comemorării genocidului armean: „A rămâne armean reprezintă o afirmație împotriva morții, a extincției”

Zile în care nu se fac nunți în 2024

Pe lângă perioadele de post, nunţile sunt interzise şi în zilele cu Praznice Împărăteşti, în ajunul lor sau în perioade legate de ele. Conform doxologia.ro, s-a luat această decizie, de a interzice nunţile în zilele respective, pentru ca „pentru ca bucuria duhovnicească a respectivelor sărbători să nu fie umbrită sau micșorată de cea lumească”.

Zilele în care nu se fac nunți în 2024 sunt următoarele:

• În toate zilele de post de peste an;
• În zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora;
• În săptămâna lăsatului sec de carne – 10 martie – 16 martie;
• Postul Sfintelor Paști – 17 martie – 05 mai; În Săptămâna Luminată – 06 mai – 12 mai;
• În Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel – 27 iunie – 28 iunie;
• În Postul Adormirii Maicii Domnului – 1 august – 15 august;
• În postul Nașterii Domnului – 14 noiembrie – 24 decembrie;
• În perioada de la Crăciun până la Bobotează – 25 decembrie – 6 ianuarie.

Ce sunt praznicele împărătești

Praznic, praznicul sau prăznuire, prăznuirea este ziua în care Biserica sărbătorește un eveniment din istoria mântuirii, un sfânt sau sfinte moaște. Praznicul este o comemorare liturgică și spirituală a Bisericii la care se cântă în slujbele Bisericii rugăciuni și imnuri. Praznicele împărătești sunt acele sărbători mari, sărbătorile Maicii Domnului și ale sfinților importanți.

Recomandări

Dolina de la Slănic Prahova: intervenţie de urgenţă pentru stabilizarea provizorie a străzii surpate. Momentul în care un stâlp este înghițit de pământ. Ce spune prefectul

Praznicele împărătești sunt sărbătorile importante creștine:

• 1 ianuarie -Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sf. Ier. Vasile cel Mare
• 6 ianuarie Botezul Domnului (Boboteaza )
• 7 ianuarie Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului
• 27 ianuarie Aducerea moaștelor Sf. Ier. Ioan Gură de Aur
• 2 februarie Întâmpinarea Domnului (Stratenia)
• 25 martie Buna Vestire (Blagoveştenia)
• 23 aprilie Sf. M. Mc. Gheorghe Paștele – prima, a doua și cea de-a treia zi de Paște.
• 29 aprilie Izvorul Tămăduirii
• 21 mai Sf. Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena
• 2 iunie (†) Înălţarea Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor;
• 13 iunie Sf. Treime;
• 24 iunie Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele);
• 29 iunie Sf. Ap. Petru şi Pavel
• 20 iulie Sf. Slăvitul Prooroc Ilie Tesviteanul
• 6 august Schimbarea la Faţă a Domnului
• 15 august Adormirea Maicii Domnului
• 29 iulie Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul; 8 septembrie Naşterea Maicii Domnului
• 14 septembrie Înălţarea Sf. Cruci
• 1 octombrie Acoperământul Maicii Domnului
• 26 octombrie Sf. Mare Mc. Dimitrie,
• 27 octombrie Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor
• 8 noiembrie Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil
• 30 noiembrie Sf. Ap. Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României;
• 6 decembrie Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei
• 25, 26, 27 decembrie Naşterea Domnului (Crăciunul)

Recomandări

Cum a ajuns castorul înapoi în România după 175 de ani. „Inginerul ecosistemelor” construiește acum baraje vitale în toate regiunile țării

Zile libere pentru nunți în 2024

Salariații pot primi zile libere plătite pentru evenimente speciale în familie după cum urmează:

• căsătoria salariatului – 5 zile libere (cinci zile lucrătoare)
• nașterea unui copil – 5 zile libere (cinci zile lucrătoare). La acestea se pot adăuga alte 10 zile libere (zece zile lucrătoare) dacă angajatul a urmat un curs de puericultură (concediu paternal)
• căsătoria unui copil – 3 zile libere

Zile și sărbători legale în care nu se lucrează

• 1 și 2 ianuarie – Anul Nou;
• 1 mai – Ziua Internațională a muncii;
• 05 mai și 06 mai – prima si a doua zi de Paști;
• 23 iunie și 24 iunie, prima și a doua zi de Rusalii;
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului;
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei;
• 1 decembrie – Ziua Națională;
• 25 și 26 decembrie, prima și a doua zi de Crăciun.

Tradiții de nuntă în România

Tradiția spune că mireasa trebuie să fie îmbrăcată în rochie albă, deoarece simbolizează puritatea. În ziua nunții, este bine că tânără să aibă la ea o monedă (pentru că noul cuplu să se bucure de un trai îmbelșugat)și să poarte o bijuterie veche de familie, (simbol al legăturii strânse a mirilor cu familia), ceva împrumutat (să le amintească de sprijinul celor apropiați și al prietenilor) și o jartiera albastră (simbol al fidelității).

Proaspeții însurăței trebuie să dea startul petrecerii, fiind protagoniștii celui dintâi dans, fie pe ritmurile unui vals, fie pe cele ale cântecului lor preferat. Apoi, mireasa va dansa cu socrul mare, iar mirele cu soacra mică. Înainte de începerea ospățului, e bine că nașul să propună un toast în cinstea mirilor. La rândul lor, aceștia trebuie să răspundă prin mulțumiri adresate invitaților care iau parte la eveniment. Tortul miresei va fi tăiat împreună de cei doi miri, iar lor le vă reveni prima porție.

Cei doi își dau unul altuia cate o bucățică de tort, gest care simbolizează implicarea reciprocă în relație. Momentul în care se arunca buchetul miresei e așteptat de mai toate tinerele necăsătorite. Mireasa le cheamă pe ringul de dans, iar cea care vă prinde buchetul vă fi următoarea care își vă întemeia un cămin.

Cavalerilor le e rezervat momentul în care mirele îi scoate cu dinții jartiera miresei și o aruncă spre cercul burlacilor. Cel care prinde jartiera trebuie să o pună pe piciorul fetei care a prins buchetul miresei, iar apoi să o invite la dans.

Se spune că el va fi următorul care-și vă pune pirostriile. Spre dimineața, nașa da jos voalul de pe capul miresei și îi pune un batic, simbol al faptului că ea a trecut în rândul femeilor aflate la casa lor. Voalul se va așeză pe capul fetei care a prins buchetul miresei.

Obiceiuri de nuntă în lumea întreagă

Miresele se fură la noi, în multe alte state europene, la popoare africane, asiatice şi în unele comunităţi de romi. Tradiţia se păstrează de pe vremea omului cavernelor, care îşi răpea aleasa şi o ţinea ostatică până când ea îi umplea peştera cu moştenitori şi nu o mai bătea gândul de ducă.

În zorii Evului Mediu, răpirea miresei devenise un soi de declaraţie de dragoste şi de forţă: dacă mirele reuşea să o ţină lângă el trei zile, familia nu mai avea dreptul să o revendice. În ţările civilizate, furatul miresei este astăzi un moment distractiv din scenariul nunţii.

Însă în unele ţări din Africa, Asia Centrală şi în câteva comunităţi de romi, obiceiul îşi păstrează caracterul abuziv, de privare de libertate şi căsătorie forţată.

Spartul veselei, în Israel

Multe popoare cred că alungă spiritele rele şi sparg ghinioanele făcând cioburi pahare şi farfurii, în timpul petrecerii de nuntă. Se pare că superstiţia aceasta a fost “importată” din ritualica Iudee, care cere ca mirele să spargă un pahar înfăşurat într-o pânză, simbolizând distrugerea Templului din Ierusalim şi drumul vieţii în doi, presărat şi cu bucurii, şi cu necazuri.

Musulmanii spun ”Da” fără să se vadă

Este bine-cunoscută regula potrivit căreia petrecerea de nuntă se derulează în spaţii diferite: bărbaţii într- o încăpere, femeile în alta. Unul dintre nuntaşi merge dintr-o cameră în cealaltă şi întreabă mirii dacă îşi doresc această căsătorie. După ce îşi dau acordul, semnează contractul marital şi abia apoi sunt aduşi faţă în faţă şi sunt declaraţi soţ şi soţie.

Fertilitatea la cehi

Visul oricărui cuplu de a avea urmaşi e încurajat, în tradiţia cehă, printr-un ritual emoţionant: un bebeluş este aşezat, pentru câteva clipe, în patul nupţial, pentru ca tânăra soţie să rămână cât mai curând gravidă.

Rochia cubanezelor strânge bani pentru luna de miere

Bugetul lunii de miere este colectat în timp ce nuntaşii dansează cu mireasa; aceştia prind bancnotele de rochia ei, aşa că, pentru a oferi o suprafaţă cât mai mare de colectare, rochia trebuie să fie cât mai somptuoasă şi mai extravagantă.

Urmărește-ne pe Google News