Timpurile noi, portocalii

La  români, aceleași preocupări mici și foarte mici, dar multă țâfnă și, firește, ignorarea istoriei în dauna mitologiei dictate de național-ceaușism.

Contemporanii săi o știau: cel mai important bărbat de stat din vremea sa a fost o femeie – Regina Maria. 

Fără Regină, mai sărbătoreau românii pe 1 decembrie doar venirea iernii.

Dar nu astfel de modele sunt urmate, nu ne trebuie nouă! 

Așa cum nu ne-a trebuit nici Seniorul Coposu, de la a cărui moarte au trecut treizeci de ani degeaba. 

Românii au mers pe ulița Grindeanu, pe fundătura Marcel, nu pe calea arătată de un om integru precum Corneliu Coposu, ultima personalitate politică românească la care nu ai ce obiecții să ridici, dacă ești cinstit.

Dar la români e tot ca la români. Și nici americanii nu se simt prea bine.

„Le Nouvel Obs” i-a dedicat recent un număr foarte bun lui Trump. Titlul ales a fost „De la tyrannie en Amérique”. O trimitere la Alexis de Tocqueville, care a scris acum aproape două sute de ani „Despre democrație în America”. O recapitulare a felului grotesc în care Trump demolează democrația și o înlocuiește cu hatâr și prost-gust.

Un excelent portret al satrapului portocaliu îl scrie Grégoire Leménager, directorul adjunct al publicației. Titlul articolului este: „Un coșmar american”.

Și într-adevăr, visul american a devenit un coșmar. Și devenise așa de ceva vreme.

Vopsitul Trump, așa odios cum e, nu e cauza tuturor relelor. Înainte să încapă pe mâna clovnului megaloman, democrația americană deja se trădase pe sine.

Democrații și republicanii au abandonat centrul, deplasându-se către extreme, în trena bulelor de internet. 

Turbo-capitalismul tehnologic a făcut din marea democrație americană o anexă la nedreptate și ridicol.

Trump, cu felul său kitsch de a trece prin existență, fără nicio profunzime, anticultural și centrat pe un sine de un gol răsunător, a devenit emblema acestei democrații deraiate.

Mișcarea trumpistă e mai puternică decât Trump însuși, îi va supraviețui, iar vestea e proastă. Statele Unite ale Americii merg pe un drum care nu anunță nimic bun.

Viitorul este sumbru, iar Partidul Comunist Chinez tocmai se pregătește de un nou plan cincinal. Avem de ce să ne temem. Lumea e în fierbere, pentru că se termină o eră.

Era americană a decăzut în caricatură și în tragedie, într-un sinistru fascism portocaliu (ceea ce nu înseamnă că stânga americană nu era și nu este și ea cotropită de un penibil vast).

Bilanțul lui Trump după încă un an la Casa Albă (cât mai durează până când rămășițele ei vor fi vopsite și vom avea Casa Portocalie?) este catastrofal. Și pentru americani, și pentru restul lumii.

Uniunea Europeană (care este, istoric, un proiect european stimulat de americani acum zeci și zeci de ani) trebuie să devină întru totul autonomă militar.

Mișcările „suveraniste” din lume și întoarcerea în triburi nu sunt decât răspunsul, mai exact răspunsul greșit, la crizele democrațiilor care și-au abandonat sensul moral și economic.

Răspunsul corect nu poate fi decât pur politic, adică întoarcerea la interesele cetățenilor. 

Iar cetățenii au nevoie de cooperare, de solidaritate și de echitate, nu de mai multe ziduri și câini de asalt la granițe. Cel mai probabil, totuși, nu se va întâmpla această revenire la echilibru.
 
Căci nici milenara Europă (Europa e anterioară cu mii de ani Uniunii Europene, e un amănunt mereu nesocotit) nu e pregătită pentru crizele suprapuse (rusească, chinezească, tehnologică și climatică și Orientul Mijlociu în aer).

Iar oligarhii scelerați care vor controlul absolut al planetei vor reuși, prin haos și subminarea permanentă a armelor de apărare, care rămân cele democratice, dacă și numai dacă sapienșii se predau întru totul, fiind înlocuiți de acești post-sapienși, fără gândire și fără memorie, guguștiuci avizi de bâlci ieftin, mânați de colo până dincolo de o poftă de răzbunare care nu se poate „vindeca” decât prin războaie, prin crime, prin genociduri.

Specia umanoizilor n-a avut niciodată acces la mai multe resurse. Și iată: cum le folosește?! 

În loc de progres, se întoarce la logica bâtei, adică la absența argumentului rațional. Cimpanzeii sunt, la zi, mai puțin absurzi.

Foamea și molimile sunt întotdeauna consecințele prostiei dezlănțuite a gloatelor care secretă conducători potriviți doar pentru accelerarea dezastrelor.

Adevărul, mai exact adevărul trist și cumplit, este că Trump este un asemenea conducător. Încă îi așterne covorul roșu criminalului de război Putin, într-un cor al aplaudacilor demn de Coreea de Nord, adică nedemn, imoral și sumbru.

O consolare? Nu există. Doar amănuntul că timpurile noi, portocalii, vor fi, totodată, și ultimele.  

Foto: Profimedia

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE