Cine sunt șefii aviației militare românești, care a pierdut 20 de MIG-uri în 28 de ani, pe vreme de pace
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Iată numele lor: General locotenent doctor Viorel Pană, general de flotilă aeriană doctor Iulian Pațilea, comandor Cristian Pătrașcu și colonel Vasile Ionescu, adică exact statul major al forțelor aeriene, a cărui demisie în bloc ar fi trebuit deja să zboare pe biroul comandantului suprem, Klaus Iohannis.
Cuprins:
- Banii în plus pentru armată nu compensează incompetența liderilor acesteia
Cele două accidente aviatice din Dobrogea de miercuri seară, în care 8 oameni au murit, arată de ce, indiferent de situația internațională, de pace sau de război, e important ca presa și cetățenii să continue să-i controleze pe cei în poziții de putere în stat. Pentru că nepriceperea lor e letală, mai ales în momente complicate.
Nu cred să existe țară din NATO care în ultimii 32 de ani să fi pierdut atâtea aeronave militare și atâția oameni în incidente aviatice, fără a fi implicată în războaie aeriene, cum a pierdut România. Și, totuși, ne încăpățânăm să luăm totul ca un dat, când este clar că la mijloc este o gravă eroare umană. Nu a piloților sau a mecanicilor, ci a decidenților.
De 30 de ani, aproximativ, în România se prăbușesc MiG-urile 21 ale armatei cu frecvența de unu la un an și jumătate. Sau chiar mai des, dacă luăm în considerare și anii în care avioanele au fost ținute la sol.
Din 1994 și până azi, au atins pământul într-un gest final și fatal 20 de MiG-uri 21, în diverse variante de dezvoltare. 11 piloți au decedat în urma acestor prăbușiri.
Ultimul pe lista victimelor este Costinel Iosif Niță, 31 de ani, căsătorit, fără copii, decedat pe 2 martie 2022, după 570 de ore de zbor, dintre care 420 pe MiG 21.
În aceeași seară, la doar câteva zeci de minute distanță de momentul decesului tânărului pilot Costinel Iosif Niță, au mai murit 7 militari. Cei trimiși în căutarea sa, într-un elicopter. 8 oameni din forțele aeriene ale Românei morți în 30-40 de minute, într-o țară care nu se află în război cu nimeni, care nu a fost atacată, ale cărei aeronave n-au fost atinse de rachete, gloanțe, pietre din praștii.
Scenele de la Antena 3
Vreo două ore s-au chinuit Mihai Gâdea și Radu Tudor să smulgă de la niște generali pensionați înainte de vreme mărturisirea că aeronavele s-au prăbușit din cauza unor arme hipersofisticate de-ale rușilor. Le-ar fi smuls și unghiile ca să-i facă să mărturisească, dar a intervenit salvatorul calup publicitar și i-a lăsat pe generali cu manichiura intactă.
Cele 28 (-1) MiG 21 pe care încă le deține România fac parte dintr-o grămadă de 400 de avioane de același tip achiziționate între 1960 și 1980. Nu știm exact care dintre avioane în ce an a fost fabricat, deci putem spune că au o vechime cuprinsă între 40 și 60 de ani.
Unul dintre cei mai cunoscuți și mai scumpi producători de acoperișuri metalice oferă 30 de ani garanție pentru tăblăria pe care o vinde, tăblărie care, în plus, nu trebuie să zboare cu viteze supersonice.
De fiecare dată când un MiG 21 al armatei române se ridică în aer, câte o familie se roagă pentru viața pilotului, în timp ce câteva zeci de generali și civili se roagă ca avionul să mai reziste atât cât să nu apuce procurorii să-i întrebe din ce bani și-au făcut casele și și-au plătit limuzinele.
În seara de 2 martie, ca în orice alt moment, ar fi fost bine ca măcar rugăciunile familie să fie ascultate. Dar n-au fost.
Și n-a ajuns. Dintr-un birou, probabil încălzit și fără ferestre, un birocrat a decis că în căutarea avionului dispărut de pe radar trebuie să plece un elicopter, pe o vreme pe care și ciobanii analfabeți ai marilor turme dobrogene știu că elicopterele nu au ce căuta în aer.
Așa s-a ajuns ca armata română, care nu participă la războiul din Ucraina, să piardă opt oameni și două aeronave în doar 40 de minute.
Încă două săptămâni dintr-o astfel de pace tragică și n-o să mai avem aviație, fără să ne atace nimeni și nimic, cu excepția incompetenței criminale a șefilor forțelor aeriene românești.
Miliardul de euro în plus pe care i l-a promis Klaus Iohannis armatei ar trebui să se ducă în parte pentru plata despăgubirilor pentru familiile acestor oameni uciși de șefii lor și de un lung lanț al corupției din zona achizițiilor militare din ultimii 32 de ani.
Desigur, putem încerca să spunem că cei opt au fost victimele Fantomei din Cogealac. Doar că acest misterios as aerian, care a doborât un supersonic și un elicopter în doar 40 de minute, este, de fapt, un personaj colectiv, compus din general locotenent doctor Viorel Pană, general de flotilă aeriană doctor Iulian Pațilea, comandor Cristian Pătrașcu și colonel Vasile Ionescu, adică exact Statul Major al forțelor aeriene, a cărui demisie în bloc ar fi trebuit deja să zboare pe biroul comandatului suprem.
