Covfefe. Haz de necaz

Ne aşteaptă patru ani cu preşedintele Trump şi şapte zile din săptămână o să ne îngrijorăm de asta. Putem lua câteva minute de pauză.

De la predecesorii săi (cu excepţia, întru totul justificată, a lui Biden) ne-au rămas anecdote oricând citabile. Dacă urmăm o cronologie, găsim răspunsul lui Abraham Lincoln, când i s-a reproşat că are două feţe: „Vă las pe voi să judecaţi: dacă aș avea două fețe, aș mai folosi-o pe asta?”.

Ronald Reagan a bătut recordul la glume bune (şi nu pentru că a fost de formaţie actor): „Se spune că politica e a doua cea mai veche meserie din lume. Încep să realizez că e izbitor de asemănătoare cu prima”. Sau: „Nu sunt îngrijorat în legătură cu deficitul. E destul de mare să-şi poarte singur de grijă”.

Între numeroasele anecdote care circulau pe seama lui Trump în vremea primului mandat, în topul meu au rămas două, una de la început şi cealaltă de la final. „Consensul postelectoral e că sută la sută dintre americani cred că 50 la sută dintre ei şi-au pierdut minţile”. (Valabilă şi pentru aceste prime 49 de zile). „Ca să nu le poată dezvălui preşedintele pe Twitter, Pentagonul a schimbat codurile nucleare, extinzându-le la 140 de caractere” (ne amintim frenezia cu care posta orice).

Recomandări

Coreea de Nord și-a redeschis granițele. Primii români care au vizitat-o: „Am asistat la ziua de colectat fecale umane” | Interviu

Culmea postărilor preşedintelui a fost celebra şi mult discutata eroare de tastare „Covfefe”. Pe 31 mai 2017, la şase minute după miezul nopţii, tweetuise: „Despite the constant negative press covfefe”. Oricine şi-ar fi recunoscut autoironic greşeala, nu şi autointitulatul „geniu foarte stabil”. Dimineaţă postarea era ştearsă de pe Twitter, iar secretarul de presă al Casei Albe, Sean Spicer, cu obedienţa celor care îl înconjoară şi astăzi pe liderul lumii, a declarat solemn: „Cred că președintele și un grup mic de oameni știu exact ce a vrut să spună”.    

Cât despre glumele lui Trump, anecdota aceasta rămâne valabilă în ambele mandate: „Republicanii nu cred că sunt amuzante, iar democraţii nu cred că sunt glume”.

Dacă i se epuizează adjectivele, preşedintele din nou în exerciţiu împarte poreclele cele mai insultătoare. I-au fost puse şi sieşi câteva, două memorabile: Cheetolini şi Prima Donald.

Uneori, ceea ce declară @realDonaldTrump, deşi ar suna ca o glumă proastă, devine – venind de la înălţimea rangului său – o afirmaţie de un cinism fără margini. Exemplul greu de uitat e o controversă legată de cel de Al Doilea Amendament, când preşedintele – care a declarat nu o dată în decursul lungii sale existenţe în media că armele sunt „un drept al omului” – întrebat cum pot fi prevenite masacrele din şcolile americane, a răspuns ca un stand-up comediant: „Înarmăm profesorii!”.

Urmărește-ne pe Google News