Același virus, două discursuri prezidențiale: Iohannis, autoritar, impersonal vs Macron, cald, solidar și chiar smerit

Am auzit două tipuri de discurs – unul autoritar, rostit ca de la catedră, în care președintele român, Klaus Iohannis, vădit îngrijorat, vorbea impersonal despre “persoane infectate” și “persoane care au murit”, și unul cald, solidar, uman, chiar smerit, venind, paradoxal, din partea lui Emmanuel Macron, botezat “Jupiter” de conaționalii săi francezi.

Dacă președintele Macron, alias Jupiter, a repetat de două ori cuvântul “smerenie” (humilité) în discursul său, rostit în fața națiunii franceze luni, 13 aprilie, și a încheiat spunând chiar, la modul incluziv, că “trebuie să ieșim din ideologii și să ne reinventăm cu toții, eu primul”, (vorbind de faza postizolare care va urma în Franța după 11 mai), președintele român a prezentat, pe 15 aprilie, statistici seci cu progresia epidemiei de COVID-19 în România și a repetat, pe un ton autoritar, “cuvântul de ordine”: “stați acasă”

Între empatie și ordonanțe militare, stat laic și stat semireligios

Diferența nu constă doar în numărul de cazuri confirmate de infectare cu COVID-19 (peste 100.000 de cazuri confirmate în Franța, la ora la care scriu, și peste 17.000 de morți, față de “doar” 7.216 cazuri confirmate în România, și 372 decese cauzate de infecția cu noul coronavirus, înregistrate pe 15 aprilie).

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Dacă Franța, unde locuiesc, este în “război sanitar” de peste o lună și a prelungit măsurile de confinement (izolare și limitare a libertății de mișcare) până pe 11 mai, prin anunțul de luni al președintelui Macron, România mea natală se află în stare prelungită de urgență, până pe 15 mai, fiind condusă prin ordonanțe militare.

În fața realității nu tocmai roz din țara sa, Macron a vorbit despre “noi” adresându-se concetățenilor săi, obișnuiți mult mai mult cu dezbaterea și protestele în stradă decât compatrioții mei români.

“Resimțim cu toții teama, angoasa… această perioadă este mai dificil de trăit dacă locuim într-un apartament îngust…”, a rostit el, identificându-se cu francezii cu venituri modeste și mici, care duc greul pe timp de izolare și criză economică.

De cealaltă parte a Europei, președintele român, profesor de fizică la origine, deci om de știință, a vorbit autoritar, sever, grav și impersonal, ca de la catedră, adresându-se elevilor săi neascultători și dojenindu-i: “Vă spun același lucru medicii, experții, Organizația Mondială a Sănătății: stați acasă, altfel, după sărbători vom avea înmormântări”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Simplu, dur și sec, dorindu-se un duș rece, o trezire la realitate pentru o națiune latină, cam indisciplinată, majoritar ortodoxă și “cu frica lui Dumnezeu”, ca să repet formularea de mai deunăzi a ministrului român de interne.

Care minister de interne avea intenția să trimită forțele de ordine să împartă lumina de Paște, în noaptea de Înviere, prin ceea ce președintele a numit “un așa-zis acord” cu BOR.

Acordul așa-zis a fost între timp reziliat, urmând ca lumina din noaptea sfântă a Paștelui să fie distribuită de voluntari ai BOR, dacă am înțeles eu bine cum stă situația în România – stat în care BOR are mare influență asupra populației și legături strânse cu autoritățile, lucru consfințit chiar în liturghia zilnică.

Va rămâne oare elefantul în cameră?

Revin la Franța, stat laic, unde se respectă, prin tradiție, Paștele catolic, sărbătorit duminica trecută. Discursul mult așteptat al președintelui Macron a venit tocmai în a doua zi de Paște catolic, zi nelucrătoare în Franța cea laică și republicană.

“Această epidemie nu va putea să slăbească democrația noastră, nici să muște din libertățile noastre”, a spus Macron pe un ton cald, adresându-se oamenilor din țara Frondei și a revoluției din 1789, care a adus violență, dar și valorile în care trăiește și azi Republica Franceză: libertate, egalitate, fraternitate.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

“În seara asta împărtășesc cu voi ceea ce știm și ceea ce nu știm… cu smerenie și cu luciditate”, a continuat Emmanuel Macron, vorbind unei “țări care face față și care dezbate”.

Într-o notă surprinzătoare pentru un om care și-a început cariera la Banca Rotschild, Macron s-a referit aproape ca un om de stânga, vorbind despre diferențele sociale care divizează Franța și modul în care este resimțită criza economică subiacentă epidemiei de coronavirus:

“Diferențele sociale nu pot fi fondate decât pe utilitatea comună. Francezii au scris aceste cuvinte acum peste 200 de ani”, a spus el, adăugând că în vremea de “după” izolare și restricții, “va trebui să fim mai solidari, mai fraternali și mai uniți”.

“Aveți grijă de voi, aveți grijă unii de alții și vom face față”, a încheiat președintele francez discursul său de luni, al cincilea de la declararea “războiului sanitar” împotriva epidemiei de COVID-19, cu instituirea restricțiilor dure de mișcare și de adunare publică începând din luna martie.

De cealaltă parte, în pregătirea psihologică a membrilor majoritari ai națiunii române –  pentru care libertatea și democrația datează doar de 30 de ani, de la căderea comunismului –  pentru sărbătorirea Paștelui ortodox, în starea de urgență prelungită, președintele Iohannis a încheiat scurt, cu avertismentul sumbru: “Stați acasă, altfel, după sărbători, vom avea înmormântări”.

Dacă Macron are un speechwriter sau își scrie singur discursurile, nu știu, dar știu că este un excelent comunicator. Despre președintele român, pe care l-am votat la alegerile anterioare, nu pot spune decât că ar putea beneficia de pe urma unei comunicări mai bune și mai umane. Altfel, folosind o frază celebră a sa, elefantul va rămâne în cameră.

Urmărește-ne pe Google News