Trump şi Netanyahu, “eroii” din 2018 care au semănat premisele războiului Israel-Iran de astăzi  

Aşa o cataloghează premierul şi comandantul Armatei, Benjamin Netanyahu, ataşându-i şi un nume pios, cules din cărţile sfinte, după obicei – “Trezierea Leului”. Nici în definiţia “atacului preventiv” nu se înscrie, de vreme ce Israelul, odată pornit la luptă, nu mai poate da înapoi, până când nu va anihila posibilitatea unui răspuns armat masiv din partea Iranului. 

Am asistat la prima zi a unui război în toată regula. E prea devreme, deci, pentru judecăţi de valoare sau judecăţi morale. Ceea ce se poate vedea este o nouă acţiune spectaculoasă a Forţelor Aeriene ale Israelului, în colaborare cu Mossad – atacuri pornite inclusiv din interior (prin drone explozive plantate şi programate cu multă vreme înainte, devăluind o uriaşă breşă de securitate a regimului de la Teheran). Acum, când scriu, după mai bine de douăzeci şi trei de ore de la primul  atac al Israelului – în ciuda declaraţiilor sale patetico-vindicative –  Iranul pare paralizat (cele 100 de drone trimise spre Israel şi interceptate încă din afara teritoriului, n-au valorat decât un scâncet). Spaţiul aerian al Iranului pare controlat de Israel.

Peterdele declaraţiilor au răsunat toată ziua, din toate direcţiile. Cele mai spectaculoase – inclusiv prin ciudăţenia lor, au fost, evident, ale preşedintelui Donald J. Trump. Liderul de la Casa Albă a intrat în trepidaţii imediat, sugerând mai întâi că n-a ştiut de atac (deşi avuseseră în ultimele zeci de ore discuţii, atât la nivel de responsabili în domeniul securităţii din Israel şi Statele Unite, dar şi directe dintre Trump însuşi  şi premierul Netanyahu.

Recomandări

Urmările vijeliei care a făcut prăpăd în București și pe autostrada A1: o femeie a murit în Otopeni, mașini zdrobite de copaci, trafic aerian afectat

Pe măsură ce succesul acţiunilor desfăşurate de Forţele Aeriene ale Israelului, în colaborare cu Mossad, se profilau, Trump a dorit să intre în poză, exultând de satisfacţie şi sugerând că ştia, ba chiar a contribuit la succes. În privinţa contribuţiei s-ar putea să nu fie, totuşi, departe de adevăr, chiar dacă nu a dat explicit şi oficial undă verde războiului.

Neîndoienlic ştia, altfel n-ar fi amăgit echipa iraniană de negociatori nucleari cu SUA că a şasea rundă de convorbiri va avea loc duminică în Oman. Între timp, cum era de aşteptat, Iranul a anunţat oficial că se retrage din Tratatul de Neproliferare, ceea ce îi dă mână liberă să îşi construiască arsenalul atomic, în cazul în care Israelul nu va izbuti să-i distrugă facilităţile nucleare, lucru extrem de greu, dat fiind că – mai ales instalaţia de la Fordow, asupra căreia a început în această seară un atac cu bombe anti-bunker – acestea se află la mare adâncime şi sunt bine protejate.

Cum s-a ajuns în această situaţie? Un război Israel-Iran – în ciuda declaraţiilor belicoase, a ameninţărilor bombastice (care circulă în Orientul Mijlociu ca duhurile scăpate din sticlă) – a fost, până în urmă cu zeci de ore, greu spre imposibil de conceput, chiar şi de cei mai pesimişti experţi. În primul rând, fiindcă Israelul are multe fronturi deschise – Gaza, Liban, Yemen, Siria – dar şi pentru că statele arabe din regiune nu sunt deloc dispuse să îşi transforme teritoriile în teatre de operaţii.  

Recomandări

Elena Udrea, primele declarații la ieșirea din închisoare: „Văzând cine face politică azi mai că m-ar bate gândul să revin. Glumesc. Am făcut Gala Bute cu mândrie”

Pe de altă parte, era de aşteptat să se ajungă şi până aici, de vreme ce  primadonele acestui război sunt Benjamin Netanyahu şi Donald Trump, liderii care i-au semănat premisele, în 2018, prin retragerea unilaterală a primei Administraţii Trump din Acordul nuclear perfectat în 2015 de preşedintele Barack Obama.

A scris răspicat – încă de după primul atac al Israelului, când legislatorii americani se întreceau în a se poziţiona pro şi contra Israelului – senatorul democrat Christopher Scott Murphy. Întâi că demersul guvernului de la Ierusalim este unul destinat “să saboteze negocierile administrației Trump cu Iranul”. (Chiar dacă, în seara aceasta, plin de candidă efuziune, preşedintele Trump declara: “Atacul masiv al Israelului a îmbunătăţit şansele unui accord nuclear între SUA şi Iran. Poate acum iranienii vor negocia serios”).

Avertizând asupra ameninţării “unui război război regional, care va fi probabil catastrofal pentru America”, senatorul Murphy a pus punctul pe I (de la Iran), scriind pe contul său de socializare acest mare adevăr: „Iranul nu ar fi fost atât de aproape de a deține o armă nucleară, dacă Trump și prim-ministrul Netanyahu nu ar fi forțat America să iasă din acordul nuclear. Acesta este un dezastru creat chiar de Trump și Netanyahu, iar acum regiunea riscă să se îndrepte spre un nou conflict mortal. Un război între Israel și Iran poate fi bun pentru politica internă a lui Netanyahu, dar va fi probabil dezastruos atât pentru securitatea Israelului, a Statelor Unite, cât și pentru restul regiunii”.

Recomandări

Ce s-a pierdut exact la autostrăzile scoase din PNRR. Soarta proiectelor rămase fără finanțare

Sunt multe întrebări care n-au cum, deocamdată, să îşi găsească un răspuns. Canalul 14 israelian, oficiosul Guvernului, a informat că Iranul pregăteşte lansarea a 100 de rachete balistice asupra Israelului. Mă gândesc la civilii care le aşteaptă în adăposturi. Mă gândesc la familiile ostaticilor din Gaza (20 dintre ei încă în viaţă). Nu vor mai fi în atenţia opiniei publice internaţionale, preocupate acum de noul război. Mă gândesc la cetăţenii de sub regimul ayatollahilor, care – în ciuda încredinţării lui Netanyahu şi Trump că regimul de la Teheran poate fi schimbat cu bombe – cetăţenii aceştia ar putea fi împinşi să pactizeze sub steag cu cei pe care au încercat, în câteva rânduri, cu sacrificii mari, să îi debarce…